În numele busuiocului
Când pornesc oile la vale,
Printre statuile brazilor,
Talanga behăie blând
Ca o adiere de toamnă,
Mioriţă laie, mioriţă laie...
Dorul de ducă,
Cântec străvechi înăbuşit,
Din căuşul văilor,
Răzbate prin cojoace,
Puse la uscat
Pe speteaza strâmbă
De atâta dor şi aşteptare.
Sub streaşina stânii
Ca la subţioara stăpânei,
O tufă de busuioc
De ani buni slujind
Nemărginirea doinei.
Tămâia strămoşilor
Presărată în poiană, la izvor,
Şi în bătătura ancestrală,
Mai veghează somnul pruncilor,
Copaie ferită din calea drobului
De sare zbicindu-se pe cuptior.
Peste horele amintirilor
Inima îmi pictează legende
În numele busuiocului.
18 aprilie 2013
In the Name of the Basil
When the flocks pervade the valley,
Between the statues of the evergreen trees,
The bellwether is calmly baaing,
Like a breath of autumn:
Ewe-lamb, black and gray,
Ewe-lamb, sweet and small…
The wanderlust, an old softy song
From the nest of the valley
Is piercing through the sheepskin coats
Hanged to dry
On the twisted backrest
Of the greatest longing and awaiting.
Under the eaves of the sheepfold cottage
Like the mistress's armpit,
A bush of basil
|
In the name of the basil.
„În numele busuiocului", sintagmatic vorbind, te duce cu gândul la celebrul roman al lui Umberto Eco, „Numele trandafirului". Altfel, construcţia este proprietatea unor constante metaforice din traseele lirice ale Gabriellei Costescu.
Busuiocul provine din greacă, βασιλευς (basileus) însemnând „rege", iar numele lui e legat şi de locul unde Împăraţii Constantin şi Elena au descoperit Sfânta Cruce, unde se spune că ar fi crescut abundent. Oricum, el mai e cunoscut în tradiţie ca „floarea crucii". Mănunchiul de busuioc este folosit de fiecare dată când se stropeşte cu apă sfinţită, în ritualurile ortodoxe.
Prin calităţile sale gastronomice, busuiocul rămâne „regele (neîncoronat) al mirodeniilor, cel puţin în opinia celor care i-au cercetat virtuţile. Ba chiar, după Dicţionarul Englez Oxford, există unele temeiuri că ar fi fost folosit la „câteva unguente sau medicamente regale".
Cum a ajuns busuiocul în poezia Gabriellei Costescu până la a fi invocat sentenţional, „În numele...", numai poeta ne poate spune. "Peste horele amintirilor/ Inima îmi pictează legende/ În numele busuiocului" (În numele busuiocului).
Relocarea poetică a busuiocului îi oferă Gabriellei Costescu posibilitatea recuperării unor semnificaţii cu iz ancestral, dar şi a unor practici nu foarte departe de contemporaneitate, care ţin nu doar de eros, ci şi de ethos şi de thanathos. Iar retorica, la rândul ei, se îndatorează tradiţiei, ceea ce poate pune în dificultate eforturile echivalării în limba lui Shakespeare.
Întoarcerea spre copilărie nu e doar nostalgia unui timp imemorial, ci şi nevoia de inocenţă, puritate, ca monedă de schimb pentru agresiunile cotidianului lipsit de orizonturi.
Nicolae Băciuţ
"In the Name of the Basil" syntagmatically speaking is reminiscent of the famous novel by Umberto Eco, „The Name of the Rose". Furthermore this association is a constant lyrical metaphor in Gabriella Costescu's poetry just like footprints on a forest track.
The name Basil comes from the Greek βασιλευς (Basileus) meaning "king" and it is linked to the place where the emperors Constantine and Helen discovered the Holy Cross, a place where the basil was abundantly growing, or so is said. Anyway, the basil is known in tradition as "The flower of the Cross". Therefore a bundle of basil is used in Orthodox rituals to sprinkle holy water.
Because of its gastronomic qualities, the basil remains "the king" (uncrowned) of the spices, at least according to those who have studied its virtues. According to the Oxford English Dictionary, basil was also used in "some royal ointments or medications".
Why and how the basil turned up to be invoked sententionally in Gabriella's poetry, only the poetess is able to tell us: "In the round dances of memories/ My hearth is painting legends,/ In the name of the basil." (In the Name of the Basil).
The poetical relocation of the basil gives Gabriella the possibility to recover flavors of ancestral meanings and practices not far from the present, meanings linked with the eros as well as ethos and thanatos. But in turn the rhetoric is bound to tradition, which makes it difficult to find equivalents in the language of Shakespeare.
Returning to our childhood is not only nostalgia for that immemorial time but a need for innocence and purity as trading coin in those days filled with aggressions and lacking horizons.
Extras din volumul ÎN NUMELE BUSUIOCULUI de Gabriela Costescu, Traducere Ion Buciuman, REVERBERATE BOOKS PUBLISHING HOUSE. LONDON, UK
No comments:
Post a Comment