20 de ani de existenta a portalului www.romani.co.uk

Receptia aniversara a 20 de ani de existenta a portalului www.romani.co.uk Povestea a 20 de ani de 'Romani in UK' - o seara de bucurie si Dor la 1 Belgrave Square - sediul ICR Londra  “ Nimic in viata nu este o coincidenta”- a devenit motto-ul serii de aniversare a 20 de ani de la infiintare a Romani in UK, primul site al romanilor din UK.   Spunem asta deoarece pe 20 Februarie 2020 Romani in UK a implinit 20 de ani. Am marcat acest eveniment la 1 Belgrave Square, sediul Institutului Cultural Roman din Londra avand alaturi de noi reprezentanti ai Ambasadei Romaniei la Londra, ICR, prieteni si membrii ai comunitatii romanesti din Londra si nu numai care in cei 20 de ani de existenta a Romani in UK au jucat un rol activ in viata comunitatii. Cand te gandesti la Romani in UK, spui o poveste personala care se imbina cu istoria recenta a comunitatii romanesti din UK, o poveste a unei comunitati fondata de Madalina Benson in urma cu 20 de ani care a simtit nevoia sa comunice si sa informeze putinii romani care traiau atunci in Regatul Unit. Am incercat prin aceasta aniversare importanta pentru noi, cei cativa care uitandu-ne astazi inapoi nu dintr-o simpla coincidenta am creionat si adaugat continut acestei povesti sa suprindem cu aceasta ocazie momentele culminante ale acestor 20 de ani. 1325 de fotografii din arhiva de 120,000 de fotografii realizate de Inno Brezeanu si-au gasit locul in sala evenimentului, formand mici pereti de poveste. Editiile tiparite ale ziarului Roman in UK, fondat in anul 2005 la Londra si devenit partener al Romani in UK inca de la prima editie au fost expuse pentru a fi rasfoite. Am simtit rasfoind aceste pagini ingalbenite de vreme, acum dupa Brexit, cum istoria se repeta si recitind titlurile primelor pagini, interviuri si luari de pozitie tiparite in urma cu 15 ani cum istoria pare sa se repete. Emotie, bucurie, dor, drag, admiratie, o alta perspectiva a ceea ce a fost si a devenit comunitatea romanilor din UK in ultimii 20 de ani sunt cateva din cuvintele rostite de prietenii Romani in UK care au fost alaturi de noi in aceasta seara aniversara. In deschiderea evenimentului Magda Stroe, director al Institutului Cultural Roman din Londra a vorbit despre rolul Romani in UK in viata comunitatii romanesti de la Londra. Magda Stroe a citit in incheiere un mesaj emotionant al Ruxandrei Trandafoiu, lector in Studiul Comunicarii la Universitatea Edge Hill, autoare a cartii Diaspora Online despre rolul pe care www.romani.co.uk l-a avut in dezvoltarea comunitatilor romanesti online din diaspora.  Laura Popescu, prim colaborator in cadrul Ambasadei Romaniei la Londra a vorbit despre munca de pionierat facuta de Romani in UK de-a lungul celor 20 de ani in presa de diaspora si despre sprijinul pe care Romani in UK l-a oferit comunitatii prin informare, analize si reprezentare. Cum altfel decat cu mult suflet si emotie poti sa vorbesti despre un proiect care a devenit mai mare decat puteai sa iti imaginezi vreodata? In cuvinte putine dar pline de semnificatie, Inno Brezeanu a povestit celor prezenti despre povestea celei mai mari comunitati online a romanilor din UK, www.romani.co.uk  Cunoscut la Londra ca webmaster al Romani.co.uk, dar si ca cel care a realizat cea mai longeviva foto-cronica a istoriei comunitatii romanesti din UK, cel care organizeaza de cativa ani buni concerte de muzica romaneasca altfel pentru oameni faini, Inno a vorbit despre evolutia Romani.co.uk prezentand totodata intr-un film de cateva minute momentele marcante ale evolutiei comunitatii romanesti din UK din perspectiva Romani in UK. “ Este dificil sa spui in cateva cuvinte povestea a 20 de ani de activitate. Este foarte dificil sa descrii ce a devenit comunitatea. Unii dintre voi va amintiti ca aceasta comunitate online a fost fondata de Madalina Benson in urma cu 20 de ani cu scopul de a uni in mediul online o comunitate de romani. Intr-o tragedie am pierdut-o pe Madalina in urma cu 18 ani. “ Citandu-l pe "filozoful modern" Forest Gump, Inno a facut o trecere in revista a tuturor sefilor de misiune cu care Romani in UK a colaborat- 4 ambasadori si 6 sefi de misiune.  Printr-un scurt video Inno a prezentat celor prezenti in ce s-a transformat idea Madalinei Benson: o comunitate extraordinara, dinamica si diversificata, care a trecut de la zeci la sute, mii si zeci de mii de useri online, momente grele si momente fantastice atat ca romani cat si ca migrant in UK.   Prezent la eveniment, Andrew Benson, sotul Madalinei Benson, decedata la varsta de doar 28 de ani intr-un tragic accident provocat de neglijenta medicala a vorbit despre conceptul si inceputurile www.romani.co.uk, despre sotia sa care s-a dedicat mereu ajutorarii celor vulnerabili, fiind molipsitor de optimista, darnica si un om pentru oameni. El este convins ca Maddy nu putea sa gaseasca o persoana mai potrivita decat Inno pentru a duce mai departe proiectul ei Romani.co.uk. Andrew Benson a declarat totodata ca este emotionat de incarcatura istorica pe care prezentarea proiectului la aniversarea a 20 de ani o are, fiind convins ca fosta sa sotie ar fi fost mandra de ceea ce a lasat mostenire comunitatii si le-a multumit Cristinei Irimie si lui Daniel Furculesteanu pentru rolul jucat in dezvoltarea si continuarea proiectului alaturi de Inno. Cristina Irimie a multumit celor prezenti pentru contributia pe care fiecare dintre ei au adus-o povestii comunitatii Romani in UK, lui Inno Brezeanu pentru dedicarea continua in acest proiect, pentru ca este cel care nu se da niciodata batut si care nu renunta la a continua, lui Daniel Furculesteanu care a calatorit din afara Uniunii Europene unde lucreaza acum pentru a fi alaturi de fosta sa echipa in acest moment special. “ Uitandu-ma la fotografii, la editiile ziarului Romani in UK, la tot ceea am realizat impreuna cu o mana de oameni, ma simt binecuvantata ca am putut trai atatea momente emotionante, si cred ca povestea aceasta ne apartine noua tuturor pentru ca a fost si va ramane o poveste despre oameni, oferind posibilitatea ca noi, cei implicati sa prezentam problematicile celor vulnerabili pentru a le face auzite. “  In incheierea discursurilor, David Webster, in prezent director al filialei londoneze a Camerei de Comert Britanico-Romane, a vorbit despre rolul important pe care Inno Brezeanu si Cristina Irimie prin proiectul Romani in UK l-au avut in creionarea istoriei recente a comunitatii romanesti din UK in cei 20 de ani de activitate, despre dedicarea si perseverenta cu care acestia se implica in promovarea altor proiecte si despre importanta pe care Romani in UK o va avea in contextul Brexitului pentru viitorul comunitatii romanesti.   Si pentru ca tot a fost o seara care a trezit multe doruri de vremuri frumoase, dor de oameni extraordinari care au jucat un rol important in istoria recenta a comunitatii romanesti de la Londra si nu mai sunt printre noi, precum printesa Marina Sturdza, arhitectul Serban Cantacuzino, dor de oficiali care au jucat un rol definitoriu in perioada pre si post aderarii Romaniei la Uniunea Europene si in militarea pentru drepturile romanilor in UK dar si in prezentarea comunitatii romanesti, Inno Brezeanu a dedicat celor prezenti un moment muzical extraordinar interpretat de Madalina Paval si formatia sa, cu titlul Oamenii se fac Dor .” Toți avem dorurile noastre. De casă, de părinți, de iubiți, de copilărie. Oamenii se fac dor nu e doar o metafora. Noi chiar ne facem dor. Pe bune. Zi de zi. Ne e dor de cineva, dar si noi lipsim cuiva. Ne desparțim. Ne pleaca prietenii departe. Ne vedem parintii la sarbatori. Pierdem bunici si oameni dragi. Viața e un dor continuu care nu se poate descrie prea ușor. Stii doar cum se simte. Este extraordinar ca se poate pune pe muzica ce nu se poate spune pe gura. Asta face doina romaneasca si asta incerc si eu.”, povestește Madalina.”.    Seara s-a incheiat cu mancare romaneasca pregatita cu drag de restaurantele Cornelius si Casa Romaneasca, parteneri de-a lungul anilor ai Romani in UK, povesti cu dor si bucurie printre fotografiile expuse, o energie radianta si binecuvantare- cam asta ar fi o relatare a noastra, cei ce am fost acolo, pentru a sarbatori 20 de ani de Romani in UK. Iar pentru ca noi, la Romani in UK, credem ca povestea noastra merge mai departe pentru ca “ Impreuna ne este Mai Usor!” dorim sa multumim in mod special Ambasadei Romaniei la Londra si Institutului Cultural Roman pentru ca ne-au fost alaturi in toti acesti ani, chiar si atunci cand, fiind presa, am ridicat problematici care poate au fost incomode, sau cand am surprins vocea strazii si strada striga. Multumim celor care ne-au fost alaturi, celor care prin fiecare mic sau mare proiect au ajutat comunitatea romanilor din UK sa creasca, celor care s-au bucurat sau plans cu noi, ne-au criticat si ne-au invatat.  Am invatat in toti acesti 20 de ani impreuna ca in viata sunt oameni care vin si pleaca, indiferent de profesia sau vocatia lor: diplomati, artisti, politicieni, preoti, voluntari, doctori, constructori, editori, jurnalisti, oameni de afaceri, printese si arhitecti, cameriste sau ospatari, doctoranzi, profesori si studenti, migranti care vin pentru o perioada si raman o viata, altii care vin pentru totdeauna dar la un moment dat nu isi mai gasesc locul si pleaca. Am invatat ca a trai momente alaturi de oameni extraordinari, de oameni simpli, de oameni care pun suflet in ceea ce fac, de oameni care decid sa isi spuna povestea in momente critice chiar daca isi asuma sa fie criticati sau stigmatizati, este un mare privilegiu. Si suntem, dupa 20 de ani, privilegiati sa avem aceasta minunata mostenire- a unei istorii de comunitate pe care impreuna cu toti cei implicati am scris-o.   Ce am facut in 20 de ani la romani in UK? Un scurt video al activitatii noastre, o scurta prezentare a  istoriei comunitatii Romani in UK Album foto :Daniel Furculesteanu  You are receving this email because you are a member/ client / friend of Romani in UK media group  subscribed into our news  mailing list. We would like inform you of the best events in UK. If you are not interested, you can  simply  Unsubscribe from our events mailing list

Romanca Society Team participation in an European Erasmus + Project "Young leaders“ in Czeck Republic

 

 During 2018-2019 Romanca Society participated in an European Erasmus + Project called "Young leaders", finalised with a mobility in Czeck Pepublic, representing  UK in this context. 

This project was a project of mobility of youth workers of the Erasmus+ programme. It was involving  youth workers from 10 countries that cooperated on tasks related to leadership at youth work. Various methods of non-formal education such as workshops, role-play, presentations, discussions, debates, excursion etc. were used throughout the project. Each country also prepared presentation of their culture for Intercultural Days to present their country and their typical culture, songs, music or meals.

 

PARTNERS

 

Organization	Country	Participants
EUROTEAM	Czech Rep.	3
S.E.A.L. Cyprus	Cyprus	3
Associazione Culturale Jumpin	Italy	3
Romanca Ltd	England	3
Euroteam Turkey	Turkey	3
Mittetulundusühing Islander	Estonia	3
Sdruzhenie Walk Together	Bulgaria	2
Asociacion Juvenil Intercambia	Spain	2
D´Antilles et D´Ailleurs	France	2
YOUTHphoria	Greece	2

 

PARTICIPANTS

 

26 youth workers from 10 countries – Czech Republic, Cyprus, Italy, England, Turkey, Estonia, Bulgaria, Spain, France and Greece, each country will be represented by 2-3 participants according to certain criteria if the project. 

 

The projects assumed the involvement of young youth workers who are active within participating organizations, are interested in leading teams of young people, organise various activities and projects for them and cooperate at international level. All participants were able to communicate in English fluently. Each participating organisation organised  selection process using their methods to ensure they match requirements of the project and the profile of a participant.

 

As the project was a mobility of youth workers, age limit for the participants, young youth workers aged 18-30 mostly.

 

AIMS

 

- to improve key competences of youth workers, particularly communication, language, social and IT through various workshops, seminars and other activities

- to develop managerial and organisational skills of youth workers and their ability to be a leader through worshops on creating miniprojects, discussions, sharing good practice examples etc.

- to furnish youth workers with essential for youthwork – organisation, management, sharing-experience with involvement young people from disadvantaged groups

- to strengthen international cooperation 

- to develop creativity of youth workers through workshops „Twenty-nineteen" focused on developing youth projects

- to allow sharing information about various cultures

- to increase motivation of youth workers for their work

The host of the project was Euroteam Czech Republic, offering exceptional experience to all participants in the Hradeck region, surrounded by the mountains , in a picturesque location. 

The participants developed skills and abilities for leadership , they used non-formal methods , monitor their own personal development , taking intensive part in the project, all being quantified in the individual Europass Certificate awarded at the end of the project. 

The Romanca Society participants declared that the experience empowered them with confidence and understanding of the leadership and cultural exchange topics. Friendships and new project ideas were born with this occasion. 

To our surprise on returning in our home  country , the host Euroteam Czech Republic send to our team participants a illustrated book full with our photos from the project page  in Facebook, joyful memories of a fantastic time together.

We hope to have further chance to take part in projects with some or all of the participants. We are waiting for our next challenge! 

Romanca Society Team

 

1 5 Ianuarie – ZIUA CULTURII NAȚIONALE - MIHAI EMINESCU în Pantheonul spiritualității românești

Convorbiri cu doamna FLOARE CÂNDEA

Redactor  la RadioTV UNIREA VIENA

Realizator: dr,ing. Constantin AVĂDANEI

                    Redactor  la RadioTV UNIREA VIENA

           Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010,  ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă data nașterii poetului național al românilor, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul, Mihai Eminescu (1850-1889).

Ziua Culturii Naționale reprezintă  nu numai o zi în care celebrăm ''Luceafărul'' poeziei românești( anul acesta 170 de ani), dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, a esenței românismului din sufletul oricăruia dintre noi.

CA. Bună ziua Doamnă profesor! Dintru început, aș dori să vă propun ca prin acest dialog să ne ferim a pune pe tapet biografia și opera poetului Mihai Eminescu, nu de alta, dar sunt exegeți care pot fi consultați cu aplomb, aș dori așadar să punctăm câteva crâmpeie semnificative care să contureze freamăt  de codru, de pădure, de viață.

FC. Bună ziua, stimate domnule Redactor  al radioTV UNIREA VIENA!

Desigur, cu multă plăcere. Cu atât mai mult cu cât, trăim în era tehnologiilor, Google e prin tablete, așa că puținul din Eminescu studiat la școală, încă mai mă îndeamnă la visare: „Hai în codrul cu verdeață/Care tremură pe prund…"

O să încerc să răspund la întrebări nu prin prisma didacticului, ci a firescului.

Întrebarea dvs. are un anume conținut intrinsec. Ziua Culturii Naționale nu s-ar fi instituit în urmă cu zece ani dacă Eminescu nu ar fi fost Poetul unui neam. 

Aș dori să îi invoc amintirea prin poemul „La steaua... ". De fapt Eminescu e unul, e un El, geniul singular bântuit de filosofii, iubiri cuantice, mărturii, simfonii, înnodate în doine, romanțe sau lieduri, sonete cantabile, poeme dezrobind aforisme, glosse, scrisori, atâtea și atâtea stări, îi inundă opera încât Marin Sorescu, îl confundă cu un tot. „Și pentru ca toate acestea/Trebuiau să poarte un nume,/Un singur nume, Li s-a spus/Eminescu" (poezia „Trebuiau să poarte un nume-Marin Sorescu").

CA. „Eminescu n-a existat", spunea Marin Sorescu. Trebuia să poarte un singur nume. Însă Eminescu are un loc întâi, bine așezat în Pantheonul spiritualității românești. Cum ați evidenția drumurile poetului în cultura românească?

FC. Drumurile eminesciene au fost ca o pecete, lăsând însă urme, incursiunile sale pornind din Botoșani, Ipotești, Cernăuți, Blaj, Oradea, Arad, Timișoara, Oravița, Giurgiu, Berlin, Viena, Iași, București.

CA. Emil Cioran, în volumul „Ispita de a exista", Editura Humanitas, 1972, afirma: „A exista - o deprindere pe care mai sper încă s-o capăt". Anul acesta, iată se implinesc 170 de ani de la nașterea poetului. Este Eminescu Povestea unei vieți?

FC. Oarecum, viata lui Eminescu avea o curgere aparte. Sinuoasă în timp, cu umbre din care s-a eliberat sui generis. Biografia romanțată a poetului este de fapt o viață care nu putea fi trăită altfel, el și-a asumat o individualitate creatoare, o pedalare dinspre nemărginire sau dezmărginire, eliberând mereu starea sa față-n față cu Ființa lumii „Timpul care bate-n stele/Bate pulsul și în tine" (Glossă,variante - Z.D. Bușulenga). Astfel că, dacă vom sta aproape sau departe de trăirile omului Eminescu, le vom putea pe acestea să le coroborăm cu dramatismul sau viața intimă deopotrivă, însă semantizând cu un imperativ anume legat de geniul său creator.

CA. Doamna Cândea, peste opera vastă a lui Eminescu tronează Columna lui Traian, ideea de o Dacie perpetuă. Cum îl vedeți pe Eminescu un vizionar?

FC. Pentru mine ca filolog, îmi este ușor să declam „De la Nistru pân* la Tisa"(„Doina"). În anul 2008 în Serbia, la Torac, în cadrul cenaclului literar Folomoc s-a cântat și mai apoi aveam să constat pentru prima oară la românii fără țară, un spirit vizionar eminescian. Eminescu era un căutător de țară sub bolta cea senină. Dacia era numele unei țări sub o candelă licărindă de milenii. Numele unei țări este o carte de vizită unică peste timp sau memorabile versuri interogative: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Romanie?!" Dacia este în timp Unirea lui Cuza, omniprezentă în spiritul de atunci. Cu siguranță, spiritul epocii nu va uita nici de consemnarea acestui ideal în operele altor oameni de seamă.

CA. Continuînd convorbirea noastră v-aș întreba dacă, să te apropii de opera lui Eminescu azi, nespecialist fiind este curaj, îndrăzneală sau admirație totală. Asta, în condițiile în care, pentru posteritate, prin Eminescu, se deschide o altă fereastră.

FC. Domnule Constantin Avădanei, Eminescu visa ferice, se ascundea ades, la mijloc de codru des, ori căta sara pe deal. Dorința dvs. deci este de a afla în Eminescu nu numai un romantic ci și un patriot inveterat. 

Ei bine, vă spun că la Arad cu Trupa de teatru Pascaly (august 1868), A. Marienescu a recitat o poezie din creația proprie, „Adu-ți aminte, Maică Românie!", iar Matilda Pascaly, în splendid costum național a dat glas unei poezii a acestuia, în prezența lui Iosif Vulcan.

CA. Ne apropiem de un dialog de luceferi, dincolo de unde am vrut să eliminăm sau să genializăm ceea ce s-a tot spus Eminescu-Patrie:„ Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie" sau s-a doinit prin „Doina", crăiasa sa rugându-se cum am putea să readucem dragostea lui Eminescu aici. La Văratec, pe mormântul Veronicăi Micle este scris un catren (care rezumă o filozofie de viață sau despre o iubire care se va regăsi și în ciclul de corespondențe inedite, dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle din cartea  „Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit", anul 2000).

Îmi revine în minte sentențios acest catren: „ Și pulbere țărînă din tine se alege/ Căci asta e a lumii nestrămutată lege/ Nimicul te aduce nimicul te reia/ Nimic din tine-n urmă nu va rămînea." Care nimic poate fi un Luceafăr, un Sărman Dionis, un Geniu pustiu.

E de ajuns un soclu, o hartă, un piedestal, întru nemurire?

FC. Nimic nu e de ajuns. Posteritatea va judeca.

CA. Ca profesor, înainte de a încheia acest dialog evocatoriu, aș dori să lămurim unele probleme legate de opera lui Eminescu, știți, sunt parte a acelei zone a Moldovei, „Călin, file de poveste", e poem, e basm, e poveste?

FC. E foarte bună intervenția dvs! „Călin, file de poveste" este o narațiune lirică și are la bază un basm popular, „Călin Nebunul". Motivul Zburătorului captează taine erotice transpuse în lente alunecări, care aduc sau seduc iubiri pământene. Tema aceasta e specifică lui Eminescu, astfel că în „Luceafărul" tocmai se preia o formulă de adresare specifică basmului „A fost odată ca-n povești, A fost ca niciodată…".

CA. Nu aș vrea să trecem prea ușor, legat de acest subiect, cu atât mai mult cu cât în vremurile noastre a povesti pare a fi un verb care se pierde în volumul de stiluri de comunicare. Spuneți dvs., acum povestiți, narati, vă adresați direct, indirect unui auditoriu sau ce alte mijloace folosiți?

FC. Pentru mine este foarte binevenită această intervenție. 

Dar să nu uităm că formula exprimării eminesciene a conferit limbii române o frumusețe aparte, cu toate licențele poetice specifice.

Trebuie să vă spun însă, cu amărăciune că între poveste, povestire și povestioară este o mare diferență. Nu îmi sunt străine povestirile din sat, rămase în mentalul colectiv așa, nealterate, pe care eu le-am inclus în monografii spre a spori farmecul. O povestire este o specie a genului epic în proză, în care predomină relatarea unor fapte sau întâmplări și redate de un narator care urmează un fir narativ. De fapt a nara e sinonim cu a povesti, de unde derivă narațiunea, o povestire de mică întindere, cu personaje puține, cu descrieri, decoruri, de ex. „Hanu Ancuței"(Mihail Sadoveanu), Ion Creangă, un remarcabil povestitor, este concludent în acest sens, scriind povești, povestiri, amintiri dar și basme, spre a le bine distinge.

CA. Să înteleg că vă îndepărtați de sat și de poveștile care se țes acolo sau cum să înteleg, povestirea e poveste?! „Că *nainte mult mai este". Îmi aduc aminte de unele basme în care trebuia să se țină cont de anumite secvențe sau formule, de început, mediane, de sfârșit. Deci acum ce faceți, narați, spuneți povești sau…?

FC. Văd că vă prindeți bine în epic. Nu, acum nu povestesc. Povestea nu e totuna cu povestirea. Povestea e asemeni unui basm, cu o formulă de adresare „A fost odată...". E de fapt o simplă istorisire scornită, un fel de Poveste a vorbei, o specie a epicii populare, cu personaje imaginare, unele nefaste, care nu ar trebui să facă parte din peisaj, ci din imaginar, din fabulos este de fapt ceea ce azi, mai în glumă, mai în serios e o născocire cât o palavră, de unde și butada „Nici poveste, nici pomeneală!". Din păcate se cade foarte des în confuzii, satul are oameni și povestiri pline de farmec, scrietori.. și scriitori, scriituri și maculaturi care falsifică tot ceea ce a mai rămas din crengismele lui Creangă. Povestirea satului e unică, povestitorul e martor omniscient, omniprezent. Există și situația când povestitorul preia anumite povestiri din sat, despre care este obligat să menționeze sursa(nume, vârstă, ocupație).

Iar povestea e una ce ține de fantastic, născocire. De ce toate acestea, simplu, și noi aici am creat o povestire(cât o evocare) căci, a vorbi despre Eminescu, e loc și de Creangă sau Slavici. Din păcate, a ne zălogi în snoave e greu. 

Dar parcă se cuvine să cinstim acum Poetul, lecțiile sunt pentru cei ce uită să le predea. Iată cum rostește George Călinescu: „Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate"(……)( "Opera lui Mihai Eminescu").

CA. „Să-i fie somnul lin/ Și codrul aproape!" Vă mulțumesc pentru felul dvs. în care ați înteles sensurile adevărate ale convorbirii noastre.

FC. Eu vă mulțumesc pentru ideea de a ne aminti de Eminescu, de a-i fi mereu datori. Uneori chiar ar trebui să-i invocăm versurile: "Iar te-ai cufundat în stele/ Și în nori și-n ceruri *nalte? /De nu m-ai uita încalte, /Sufletul vieții mele "(poezia „Floare-Albastră").