14 years ago
Friday, 16 June 2017
Thursday, 15 June 2017
Interviu cu jurnalistul Mihai Eminescu pentru publicare
Sent from my iPhone
Begin forwarded message:
From: Lucretia Berzintu <lucretia15062013@yahoo.com>
Date: 14 June 2017 at 20:04:52 BST
Subject: Interviu cu jurnalistul Mihai Eminescu pentru publicare
Reply-To: Lucretia Berzintu <lucretia15062013@yahoo.com>
Interviu cu Mihai Eminescu – In memoriamBy Lucretia Berzintu
Domnul Mihai Eminescu, va răspunde la câteva întrebări jurnalistice având în vedere ca fost si ziarist timp de șase ani la cotidianul "Timpul", începând din toamna anului 1877.1. Lucreția Berzintu: - Care este părerea dumneavoastră despre politica ce se face în România?Mihai Eminescu: - „Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși."(a)2. - În ce ar consta interesul pentru patria noastră?- "Interesul practic pentru patria noastră ar consta, cred, în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul necritic de instituții străine, care nu sunt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență, care pot fi preluate în principiile lor generale, dar a căror cazuistică trebuie să rezulte în mod empiric din relațiile dintre popor și țară. Nu mă pot pronunța acum mai pe larg asupra acestui subiect, el mi-a ocupat însă cea mai mare parte din cugetarea proprie și din studii."(b)3. - De-a lungul anilor societatea româmească s-a lovit și de anumite nulități politice. Jurnaliștii români au scris, direct, despre numeroase cazuri de putregaiuri din sistem, investigând diferite cazuri de corupție ș.a. Ce părere aveți despre limbajul jurnaliștilor români, folosit în articolele lor, contra unor aleși ai noștri, care, în loc să vadă de interesele poporului român, mai degrabă își văd de interesele personale?- „Suntem noi oare de vină dacă adevărul curat, spus neted, e deja o injurie? Ne propunem câteodată a fi foarte urbani – ce folos? Adevărul simplu, descoperirea simplă a neștiinței și a mărginirii multora din partidul la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sunt oamenii la locul lor, nu sunt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sunt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, excitează deja râsul și ironia cititorilor, încât o vină din partea noastră, o intenție de a ponegri, nu există defel."(c)4. - Care este știința guvernării, vis-à-vis de natura poporului nostru?- „Natura poporului, instinctele și înclinările lui moștenite, geniul lui, care adesea, neconștiut, urmărește o idee pe când țese la războiul vremii, acestea să fie determinante în viața unui stat, nu maimuțarea legilor și obiceielor străine. Deci, din acest punct de vedere, arta de-a guverna e știința de-a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se află și a-l face să meargă liniștit și cu mai mare siguranță pe calea pe care-a apucat."(d)5. – Ce soluție ar fi contra tuturor relelor din România?- „Un singur remediu există în adevăr în contra acestor rele, dar trebuie aplicat cu toată rigoarea, cu tot exclusivismul: munca, acest corelat mecanic al adevărului; adevărul, acest corelat intelectual al muncii. Dar muncă, nu nimicuri, nu mânare de muști la apă; și adevăr, nu fraze lustruite și negustorie de vorbe."(e)6. – Despre influența învățământului asupra caracterului , ce ne puteți spune?- „Ar fi de prisos a discuta teza că omul e în esența lui o ființă eminamente ideală. Ceea ce face un om de bună voie, sub impulsul naturii sale morale, nu seamănă nicicând cu ceea ce face silit, numai pentru plată sau numai pentru câștig. Se vede dar câtă importanță are educația care tocmai îl deprinde a face de bună voie, fără speranță de plată sau teamă de pedeapsă, ceea ce e bun, drept, adevărat. Învățătura numai ca atare nu are a face cu creșterea. Învățând pe de rost numirile tuturor orașelor de pe pământ și toate formulele chimice, toate numele speciilor de plante și de animale, această masă de cunoștințe, oricât de nouă ar fi pentru o inteligență, n-o fac nici mai iubitoare de adevăr, nici îndemânatică de a judeca și de a distinge drept de strâmb. Învățătura consistă în mulțimea celor știute, cultura în multilateralitatea cunoștințelor, creșterea nu consistă nici într-una, nici într-alta. Ea consistă în influența continuă pe care o au lucrurile învățate asupra caracterului și în disciplinarea inteligenței. Când aceste două lipsesc, oricât de multe și-ar fi aproriat capul în mod mecanic, omul simte în sine un gol moral, care din toate e cel mai insuportabil și care conduce mintea nedisciplinată la cele mai triste abateri."(f)Bibliografie:a. G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, vol.III, p.44, Ed. Minerva, Biblioteca pentru toți, București, 1985;b. Eminescu, Opere, vol. XVI, p.46. Corespondența. Documentar. Ed. Academiei, București, 1989;c. Eminescu, Opere, vol.XVI, p.46. Corespondența. Documentar. Ed. Academiei, București, 1989;d. Eminescu, Opere, vol. X, p. 30, publicistică 1 noiembrie 1877, Ed. Academiei, București, 1980;e. Eminescu, Opere, vol. III, p. 146, publicistică 1882 – 1883, 1888 – 1889, Ed. Academiei, București, 1985;f. Eminescu, Opere, vol. XI, p. 307, publicistică 17 februarie – 31 decembrie 1880, Ed. Academiei, București, 1984.Sursa: ro.wikipedia.org
Tuesday, 6 June 2017
Fwd: Adoption of the EESC opinion SOC/552 "Erasmus+ mid-term evaluation" / Adoption de l'avis du CESE "Évaluation à mi-parcours d'Erasmus+"
Subject: Adoption of the EESC opinion SOC/552 "Erasmus+ mid-term evaluation" / Adoption de l'avis du CESE "Évaluation à mi-parcours d'Erasmus+"
To: ionelaflood@gmail.com
|
Sunday, 4 June 2017
„Primăvara vieneză” – Ziua Europei – sărbătoare literară la Viena -Adriana Weimer
Fiecare întâlnire literară este o bucurie și un real câștig pentru scriitori, pentru carte și mai ales pentru literatură, cu atât mai mult cu cât întâlnirea literară implică scriitori români de pretutindeni: este vorba despre evenimentul cultural „Primăvara vieneză" – „Ziua Literară" / „Rumanischer Literatur Tag" – de la Viena, Austria, organizat duminică, 14 mai 2017, între orele14.00 – 17.00, la Schwarzberg din Viena (Schwarzenbergplatz 10, o locație excelentă), de către Radio TV „UNIREA" și revista „UNIREA" din Viena, reprezentate de domnul Ioan Godja –jurnalist și promotor cultural, animator activ și neobosit al viețiitradiționale, culturale și literare românești la Viena, alături de inimoasa doamnă Norica Godja.
Ediția din acest an a evenimentului cultural „Primăvara vieneză" – „Ziua Literară" / „Rumanischer Literatur Tag", ofrumoasă întâlnire culturală și literară – s-a desfășurat sub auspiciile „Zilei Europei", sărbătorită anual de către comunitatea românească din Viena, la invitaţia domnului Ioan Godja (din Sighetu Marmației, stabilit în Wiener Neustadt) și a cuprins excepționale momente de literatură – recitaluri de poezie, prezentări de carte, prezentări de reviste literare –, expoziții și prezentări de artă plastică, un recital de muzică clasică la pian,susținut de Adela Liculescu, și o emoționantă piesă de teatru„Janka", de Oscar Speace, pusă în scenă de regizorul Ioan Dorel Todea, de la Teatrul Centrului Cultural Sighetu Marmației.
În acest amplu context al „Zilei Literare" din acest an de la Viena, domnul Ioan Godja le-a prezentat scriitorilor, artiștilor plastici și actorilor prezenți numărul dublu al revistei „UNIREA" din Viena – Nr. 4-5 / 2017 (al cărei director este, redactor șef fiind Adriana Weimer din Lugoj), apărut de curând, iar corectare, redactare este domnul Nicolae Băciuț din Tg. Mureș).
Apoi, scriitorii prezenți au vorbit despre activitatea literară pe care o desfășoară și despre cărțile lor, citind poezii din cărțile de autor.
Dintre scriitorii prezenți la eveniment, îl menționăm pe traducătorul Zorin Diaconescu (membru al Societății Scriitorilor „Conexiuni" din Bistrița), care a prezentat volumelor „Malul Tăcerii" și "Duminica în Manhattan" semnate de Dorel Cosma, antologia „Conexiuni în Martie" și, în premieră, primul număr al revistei „Conexiuni Literare". Mai menționăm prezența scriitorilor Ionela Flood din Anglia, (vicepreședinte la RadioTV Unirea-Austria și președinte a Societății Culturale Românca din Londra), Silvana Andrada Tcacenco Vasilescu (București) șiPuiu Răducanu (președintele U.A.P sucursala din Râmnicu Vâlcea).
Din Lugoj, România, la „Ziua Literară" din Viena, din 14 mai 2017, au participat scriitorii: Adriana Weimer (membră a Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, redactor șef al revistei „UNIREA" din Viena, redactor la ziarul „Actualitatea" și la revista „Actualitatea literară" din Lugoj, secretar general de redacție la revista „Sintagme literare", autoare a opt volume de poezie), Nicolae Silade (directorul ziarului „Actualitatea" și al revistei „Actualitatea literară" din Lugoj, autor a patru volume de poezie) și prof. dr. Ela Iakab (redactor la ziarul „Actualitatea" și la revista „Actualitatea literară" din Lugoj, critic literar, traducător, autoarea unei monografii a operei lui Tudor Arghezi).
În prima zi a evenimentului cultural „Primăvara vieneză" – „Ziua Europei" din acest an – sâmbătă, 13 mai 2017 –, în parcul „Prater" din Viena, un reper turistic şi cultural, s-a desfășurat parada portului popular, urmată de un program muzical susținut de artiști și grupuri de dansatori din Austria și România, cărora li s-a alăturat, cu un recital, cunoscutul solist bistrițean Petre Petruse (de la Ansamblul Profesionist „Cununa de pe Someş").
Apoi, sâmbătă seara, 13 mai 2017, în sala de concerte din Wiener Neustadt, a avut loc „Balul Primăverii", pe tot parcursul acestui eveniment fiind vizitate standuri expoziționale de pictură, sculptură și meșteșug tradițional, nelipsind nici arta culinară.
Amfitrionul acestui frumos eveniment vienez, Ioan Godja, a subliniat: „Noi am sărbătorit zece ediții la rând a «Primăverii primăverii» sub numele de «Ziua Europei», la Poarta Maramureșană, un simbol românesc care se află în parcul vienez, așa-numitul Böhmischer Prater".
Pot confirma și eu reușita „Zilei Europei" organizată, zece ediții, la Viena de către jurnalistul Ioan Godja, la invitația căruia am avut bucuria de a participa la mai multe ediții ale acetui eveniment cultural; și cu această ocazie, îi aduc deosebite mulțimiri domnului Ioan Godja și soției domniei sale Norica Godja, pentru implicarea maximă și buna organizare a „Zilei Europei" la Viena. La Mulți Ani și Multe Ediții!
"Primavara vieneză" la Viena-Wien-Vienna-Austria - organizatori: RTV "UNIREA" & revista "UNIREA" din Viena - coordonator: Ioan Godja - 12-14 mai 2017 -video 1-6 & foto by Adriana Weimer
Sent from my iPhone
Subscribe to:
Posts (Atom)
