Thursday, 28 November 2019

Laureatii Concursului literar Tradiții Românești în Mișcare , Ed III-a, Londra, 2019

        Comunicat de presa



Se încheie in aceste zile la Londra Festivalul Tradiții Românești in Mișcare , ed III , 2019 . Derulat pe parcursul a 2 săptămâni , reunind publicul la cele 6 evenimenteorganizate,  acest festival a fost delicat Zilei Naționale a României 1 Decembrie.


Finalizarea jurizării concursului literar ce a avut loc in cadrul festivalului a dat organizatorilor prilej de satisfacție dar si sentimentul lucrului bine făcut deoarece încununează efortul catorva zeci de organizații , parteneri , voluntari , membrii ai juriului si a 66 participanti , scriitori romani debutanții și consacrați, din țara sau diaspora. Multumim tuturor pentru sprijin si încredere.  


Lista participanților la concursul literar Tradiții Românești în Mișcare, 2019, categoria literatura in limba romana


1. Olimpia Sava-Literatură pt copii (poezie)
2. Ioan Daniel – Legende, Literatură pt copii (proză)
3. Gențiana Groza- Literatură pt copii (poezie)
4. Ioana Teodora Teodorescu-  Literatură pentru copii( proză)
5. Marilena Trifan- Literatură pt copii (poezie)
6. Ștefan Popa- literatură pt copii (proză)
7. Marius Adrian Ionescu- Literatură pt copii (proză)
8. Angela Muntean Mândâcanu( Rep. Moldova)- //- poezie pt copii
9. Mihaela Dana Chioariu-proză pt copii
10. Ionel Sima- Proză
11. Nicolae Bălțescu- Proză
12. Sophia Cristina Lauric-Proză
13. Carmen C. (IT) Proză
14. Silvia Giurgiu –Proză
15. Maria Ciuche Reta- Proză
16. Maria Giurgiu -Proză
17. Vasile Bele- Proză
18. Corina Savu- Proză
19. Zenovia Zamfir- Proză
20. Emil Bozga- Poezie
21. Gheorghe Sănduleac-poezie
22. Roxana Elena Sandu- poezie
23. Mariana Ștefănescu- poezie
24. Vasile Boldeanu- poezie
25. Victor Burde- poezie
26. Elena Corina- poezie
27. Ștefan Popescu- poezie
28. Sophia Cristina Lauric- poezie
29. Valentin Smochină – poezie
30. Cristian Ștefănescu- poezie
31. Andreea Țiplea- poezie
32. Alexandru Stamate- poezie
33. Liliana Badea Cârstea- poezie
34. Ovidiu Vasile-Poezie
35. Daniel Luca-Poezie
36. Daniel Mariș- Poezie
37. Lăcrimioara Iva- Poezie
38. Veronica Budea-Poezie
39. Daniela Guzu- //-
40. Mihaela Huțanu-//-
41. Florin Cezar Călin- //-
42. Alin Cucuruzan- //-
43. Georgie Cornoiu- //-
44. Eliza Lazăr- //-
45. Ioan Ciorca- //- 
46. Romulus Moldovan- //-
47. Rodica Scutaru –Milaș -//-
48. Draga Vaimar -//- 
49. Daniel Marian -//-
50. Gavril Moisa - //- 
51. Neculai Radu – Poezie
52. Marin Beșcucă- Poezie
53. Marta Polixenia Matei
54. Corina Savu
55. Cosmin David
56. Vasile Dan Marchiș
57. Alexandru Stamate
58. Cosmin David

 



Lista premianților la concursul Tradiții Românești în Mișcare 2019, categoria literatura in limba romana:


I.Marele premiu al Festivalului la categoria literatura in limba romana:  Daniel Luca – poezie

 

I: Premii, Proză

Vasile Bele-Premiul special

1. Silvia Giurgiu (IT)Ultimul Mesager
2. Ionel Sima  Lupul singuratic( legende)
3. Carmen C. Sorescu

 

II. Premii, Literatură  pentru copii

Gențiana Groza- Premiul special

1. Olimpia Sava
2. Mihaela Dana Chioariu
3. Ioan Daniel

 

III. Premii, Poezie

Ovidiu Vasile-Premiul special

1. Florin Cezar Călin
2. Marta Polixenia Matei
3. Alin Cucuruzan

 

IV. Premiile organizatorilor Festivalului Traditii Romanesti in Miscare, 2019

1. Premiul I-  Alexandru Stamate
2. Premiul II- Cosmin David

 

 

Membri în juriu: Maria Vaida, prof.dr. critic literar;

Mariana Moga, poet;  

Cornel Udrea, scriitor; 

Nicolae Rotaru, gl(r) prof. univ, dr. ing.



Lista participanților la concursul literar Tradiții Românești în Mișcare, 2019, categoria literatura in limba engleza

1. Lăcrămioara Iva
2. Corina Savu 
3.Valentina Becart
4.Mitoceanu Ciprian
5.Leila Sandra M
6.Liliana Gabroveanu
7. Marilena Trifan
8.Corina Claudia Ionita



Lista premianților la concursul Tradiții Românești în Mișcare 2019, categoria literatura in limba engleza:


Marele premiu al Festivalului la categoria literatura in limba engleza: Lacramioara Iva – literatura pentru copii

 

I: Premii, Poezie

  Premiul I-Lacramioara Iva
  Premiul II-Corina Savu & Valentina     Becart 
      Premiul special -Corina Claudia Ionita

II: Premii, Proza
    Premiul I - Mitoceanu Ciprian
Premiul II -Corina Savu
Premiul III -Leila Sandra
Premiul special - Lacramioara Iva

III: Premii, Literatura pentru copii
    Premiul I -Lacramioara Iva
    Premiul II-Liliana Gabroveanu & Marilena Trifan


Membrii juriului : Doina Basca , jurnalist; Cristina Emanuela Dascalu, prof. dr. scriitor & Ionela Flood , dr. scriitor . 

Trofeele dedicate Marelui Premiu pentru ambele categorii , literatura in limba romana și respectiv literatura in limba engleză , sunt 2 sculpturi realizate de către sculptorul Constantin Sinescu , fiind oferite prin bunăvoința Galeriei Contrast din Bucuresti, director Sorin Mihailescu.

Premiile la categoria literatura in limba romana se vor acorda după cum urmează:

Pentru categoria literatura in limba romana , Premiile „Ana Podaru"- I, II, III și premiul special la secțiunea poezie, vor fi acordate de către "Tabăra prieteniei literare -De amicitiae", organizator Mariana Moga. 

Premiile I,II,III si premiul special la sectiunea proză vor fi acordate de către Fundația Naționala "Niște Țărani" , presedinte scriitorul Dinu Sararu.

Premiile "Frunza Năzdrăvană" pentru secțiunea  literatura pentru copii vor fii acordate de către Asociatia Info Manager  Romania, coordonator scriitoarea Maria Vaida. 

Premiile organizatorilor vor fii oferite de către Societatea Romanca  și
Valland Staffing Solution LTD.


Premiile la categoria literatura in limba engleză se vor acorda după cum urmează:

Premiile pentru poezie limba engleză   I,II si III ale Festivalului Tradiții Românești in  Mișcare vor fii acordate de către Societatea Romanca, presedinte Ionela Food 

Premiile pentru proza   in limba engleză I,II si III ale Festivalului Tradiții Românești in Mișcare vor fii acordate de către Contrast Centre , Romania, Director, Sorin Mihailescu. 

Premiile pentru literatura pentru copii in limba engleză  " Enchanted Leaf" , premiile I ,II și III ale Editurii Transylvanian Editions vor fii acordate de către Editura cu același nume .

Premiile , medaliile și diplomele acordate laureaților vor fii transmise acestora prin serviciul postal in următoarele săptămâni . 

Lucrările premiate vor fii publicate ulterior in antologia festivalului la Editura Transylvanian Edition Londra.

Reușita concursului literar din cadrul Festivalului Tradiții Românești in Miscare , ed.III, 2019, se datorează muncii neobosite a organizatorilor și
partenerilor , voluntarilor și participanților, dar in mod special a membrilor juriului care au reușit sa jurizeze lucrările celor 66 participanți intr-un timp record. 
 Multumiri speciale tuturor acestora și publicului care s-a bucurat In aceste zile la Londra, de acest festival de suflet romanesc, dedicat Zilei Naționale a României , 1 Decembrie! 

MEMBRII JURIULUI CONCURSULUI LITERAR AL FESTIVALULUI DE TRADITII ROMANESTI IN MISCARE 2019 :

Cornel Udrea s-a născut la data de 27 martie 1947, în orașul Gheorgheni, județul Harghita. A absolvit Liceul Mihai Eminescu din Cluj-promoția 1964. Își continuă studiile la Facultatea de Filologie din același județ (respectiv Cluj), absolvind în anul 1969. La un an de la absolvire, din anul 1970, lucrează ca redactor la Radio Cluj. Pe lângă acest statut, Cornel Udrea este coordonator de programe de divertisment, teatru radiofonic și spectacole cu public. De asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din România cu peste 100 de volume publicate.   

Mariana Moga s-a născut la 3 mai 1966 în localitatea Sebeş din județul Alba. După terminarea liceului urmează cursurile Facultății de Drept șiAdministrație Publică în București.  Este membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec - Canada; a Ligii Scriitorilor din România și a Societății Culturale „Anton Pann" din Râmnicu –Vâlcea. Debutează literar cu poezii publicate în diverse periodice și antologii, în anul 2008. Născută pe tărâmul lui Lucian Blaga, autoarea cochetează cu lumea cărţilor în postura de autor din 2010, când îi apare primul volumul de versuri„Între piatră şi nisip". Începând cu anul 2013 Mariana Moga reușește să treacă dincolo de granițele României, având numeroase prezentări de carte sau invitații la evenimente literare din Austria, Germania și Republica Moldova.Printre altele este invitată și participă la „Ziua Europei", ediţiile  2013 - 2019, eveniment organizat la Viena șiWiener Neustadt – Austria în luna mai a fiecărui an.Posesoare a numeroase diplome pentru activitatea literară,profesionalism şi dăruire în promovarea literaturii româneşti, în țară și peste hotare (diplome primite în Austria, Anglia, Republica Moldova, Italia șiRomânia), Mariana Moga obține și numeroase premii sau medalii, la diferiteconcursuri din țară sau străinătate. Printre altele, în 2018 primește dinpartea Ligii Scriitorilor premiul „Artur Silvestri și al Asociației Române pentru Patrimoniu", pentru volumul de versuri „ Anotimpul cu trifoi".Este tradusă în limbile engleză și albaneză in cele 13 volume personale publicate . Autoarea coordonează apariția anuală a antologiei „Clepsidracu sentimente" și a „Dicționarului de reliefuri literare românești", acesta din urmă fiind un volum de prezentare a scriitorilor de notorietate, dar și a celor care îndrăznesc cu frumoasă sfială să bată la porțile consacrării; se ocupă de promovarea scriitorilor aflați la început de drum; înființează „Tabăra Prieteniei Literare– De amicitiae", o tabără unde se întâlnesc scriitori de origine română dințară și de peste hotare. Prin activitățile desfășurate, Mariana Moga reușeștesă promoveze actul cultural de calitate, susținând că prietenia literară trebuie să dăinuie în scopul promovării culturii și spiritualității românești. 

Maria Vaida -  Este absolventă a Facultăţii de Filologie a UBB din Cluj-Napoca, secţia română-franceză; conducător ştiinţific prof. univ. dr. Ion Pop, cu teza de licenţă: Poezia Constanţei Buzea - Studiu critic, 1979. Doctor în Ştiinţe Filologice al Universităţii „1 Decembrie1918" din Alba Iulia, cu distincţia Cumlaude, cu teza Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi noaptea, coordonator prof. univ. dr. Mircea Popa. Debutul  în Pagini de ucenicie, revista Liceului Samuil Vulcan din Beiuş, 1970.Colaborări la reviste culturale şi literare cu articole, studii, eseuri,interviuri, poeme, cronici literare:Luceafărul românesc, Neamul românesc, Iosif Vulcan (din  Australia), Gând românesc, Cetatea culturală,Observatorul cultural, Tribuna învăţământului, Perspective, Familia,Prosaeculum, Oraşul, Nord literar, Monitorul cultural, Cărticica românescă pentru copii, Reflex, The Scientific Journal of Humanistic Studies, Viaţa românească, Le fleur du Danube (din Franța), Vatra veche, Familia română, Noul literator, Tribuna,Jurnalul literar, Bucureştiul literar şi artistic, Curtea de la Argeş, Tribuna,Astra clujeană  . A contribuit la numeroasevolume colective si editii ingrijite , publicand 13 volume personale. 

George G.  Daragiu  (n. Almaș, Transilvania) este absolvent al Universității din București și membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. Volumele sale de poezie sunt: Glas albastru de stea (1988), Poemas de la revolucion (1990, poezie în limba spaniolă), Peregrin la iubire (1993), Casa cu amintiri (2002), La porțile utopiei (2005), Paradise cocktail (engleză/română, 2006), Albastru amar (2009), Song across the sky (2010). De asemenea, a publicat volumul de publicistică Privirea ce mângâie (2000) și volumul de proză scurtă Timp rănit (2000). O parte dintre texte i-au fost traduse în germană, italiană și albaneză.

 Nicolae Rotaru (n. 28 martie 1950, Glâmbocata, comuna Leordeni, Argeș, România) este un scriitor și jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesionisti. A publicat peste 80 de cărți de poezie, proză, eseistică și alte genuri. A fost director al mensualului Pentru Patrie editat de Ministerul de Interne și este profesor universitar, specialist în comunicare, psihosociologie și manangement organizațional.A fost decorat cu Ordinul Ziariștilor Cl. I Aur și Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler.Localitatea Glâmbocata l-a desemnat Cetățean de Onoare, iar județul Argeș l-a ales „Fiu al Argeșului".

Cristina Emanuela Dascalu - Poetă, prozatoare, eseistă, critic şi istoric literar, traducătoare, editor, redactor şef, cercetător ştiinţific, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, artist plastic, realizator şi moderator de programe radio şi TV, Conf. univ. dr. Cristina Emanuela Dascălu, PhD este absolventă Şefă de Promoţie Summa Cum Laudae cu Bursă americană integrală de Merit de Predare, Cercetare şi Publicare, Diplomă de Merit pentru Doctorat în ŞTIINŢE FILOLOGICE, FILOSOFICE, UMANISTE, SOCIALE ŞI POLITICE (1997-2006), al "University of Tulsa," SUA şi Specialist absolventă Şefă de Promoţie Summa Cum Laudae al Masteratelor atât în LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ ŞI AMERICANĂ, cât şi în ŞTIINŢELE COMUNICĂRII la "Pittsburg State University," SUA, câştigătoarea Bursei americane integrale NAFSA de Merit, de Cercetare, LICENŢIATĂ ÎN LITERE/ ŞTIINŢE FILOLOGICE, SPECIALIZAREA ENGLEZĂ-ROMÂNĂ, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, absolventă Şefă de Promoţie, cu Diplomă de Merit, Media Generală 10.  Cristina Emanuela Dascălu predă la nivel universitar din 1995 (1995-2009 a predat limba şi literatura engleză la universitate în SUA, din 2009 până în prezent predă îndeosebi în România, şi a obţinut numeroase premii pentru activitatea didactică, de predare), şi a fost şi Visiting Professor şi Writer-in-Residence şi Prorector, şi Preşedinte de Senat şi Decan la mai multe universităţi prestigioase din România, Italia, Elveţia, Republica Moldova, Turcia, etc., Manager marketing şi imagine corporativă şi Consilier principal al unuia dintre miniştrii Economiei (pregătind inclusiv dosarele României pt. Comunitatea Europeană.

Doina Basca- jurnalista românca, membra a Uniunii Ziariștilor Profesionist, a lucrat o lunga perioada la BBC, Marea Britanie.

 Ionela Flood scriitor, membra a  Ligii Scriitorilor Romani , publica in volume personale si colective, coopereaza cu agenţiile de ştiri şi reviste culturale din România, Marea Britanie ,Germania, Israel, Australia, Elveţia, Spania, Franţa. Publica lucrări în reviste economice şi publicaţii de specialitate din România ( PEEC) ,  Austria (QIEI ) Grecia (MTC). Intre anii 2011-2013 activitatea  artistica s-a derulat in cadrul Wimbledon Art Studio Londra  cu expozitii si instalatii de arta vizulala unde a dezvoltat rezidente ale unor artistilor romani:  Adina Romanescu, Cosmin Cocis, George Bodocan, Aurelia Chiriac Carabinieru, Ioan Astalus si Adela Ursache.  Economista licentiata la ASE Bucuresti, cu pasiune pentru managementu proiectelor , a primit o bursa in management cultural Ministerul Culturii, România, în 1999, pentru a studia în Italia, Grecia, Franţa şi Marea Britanie . Locuieste la Londra din 2001 unde  a finalizat o cercetare de doctorat cu o bursă de la Ministerul  Educaţie si Cercetarii din România în domeniul  Managementului Proiectelor  în timp ce dezvolta  diferite proiecte pentru românii din strainatate, fiind activa in diferite ONG –uri  din Europa si din lume.


Detalii: 



Posted by at No comments:

Tuesday, 19 November 2019

SUNTEM PESTE TOT ACASĂ!

Articol realizat de Cristiana Craciun 

 

Prea ocupați cu problemele cotidiene, se întâmplă să nu ne gândim și la acelea ale unora dintre comunitățile românești care traversează în aceste zile situații nu tocmai fericite. Și e suficient să ne gândim situația românilor dinUcraina ori la cei din Regatul Unit al Marii Britanii, prinși în mijlocul unor confruntări politice care ar putea să le influențeze viitorul. Da, ar trebui să realizăm că sunt în lume și români care se confruntă cu situații dificile, pentru care statul român, înțepenit, istovit de măruntele lupte politicianiste, nu face mare lucru. Nu am văzut nici acțiuni diplomatice serioase, nici ale structurilor de stat, guvernamentale, nici ale societății civile care să se preocupe de soarta comunității românești, după ce Marea Britanie va părăsi, cu sau fără acord, Uniunea Europeană.

Deși în Regatul Unit, cetăţenii statelor membre UE nu au obligaţia de a se înregistra pe lângă autorităţile locale, astfel încât nu există date oficiale care să indice dimensiunea actuală a comunităţii româneşti, indicatorii statistici utilizaţi de diferite autorităţi confirmă tendinţa de creştere menţionată, astfel că, în anul 2018, Biroul Național de Statistică britanic anunța că numărul de români care trăiesc în Marea Britanie a ajuns la 411.000 de persoane, constituind a doua minoritate din regat (după cea poloneză)! Cifre neoficiale, care îi pun la socoteală și pe cei care merg pentru munci ocazionale, sezoniere vorbesc chiar despre un număr mai mare, de o jumătate de milion de români. Românii sunt apreciați pentru capacitatea lor de adaptare, pentru profesionalismul  și inteligența lor, pentru omenia de care dau dovadă, astfel că, pe întreg teritoriul Marii Britanii, în grupuri mai numeroase sau mai mici ori răsfirați cu totul, desfășoară munci dintre cele mai diverse, de la activitățile în domeniul medical – se vorbește despre existența a 2000!! de medici români, la care se adaugă și asistente și infirmiere –, la cele în domeniul îngrijirii copiilor sau vârstnicilor, în IT sau construcții, un sector deficitar, unde în mâna de lucru calificată este greu de găsit, și până la muncile care nu necesită o anume calificare ori sezoniere, dar și  studenți, numeroși și excepționali, artiști de renume... 



Și, dacă tot am pomenit de artiști, trebuie să vă fac o confesiune: la începuturile carierei mele de jurnalist, pe când lucram în presa pentru copii, am scris despre o fetiță din București, talentată, căreia îi preziceam o ascensiune extraordinară în lumea muzicii. Nu m-am înșelat deloc, astăzi soprana Simona Mihai este un membru al diasporei noastre britanice, solistă la The Royal Opera House, după ce a absolvit Jette Parker Young Artist Programme, la Covent Garden, fiind distribuită în roluri importante nu doar pe scena londoneză, ci și în alte mari orașe ale Europei, cu bogată tradiție muzicală... Dacă vă veți plimba prin München, la Milano sau pe malurile Tamisei și îi veți vedea numele pe afișe, poate însoțit și de Zacharias, după soțul său, de origine grec, nu ezitați să vă procurați bilete și să o ascultați în montări ale unor opere celebre sau în recitaluri pe aceea care ne duce fala pe cele mai prestigioase scene ale lumii. Pentru mine Simona este un pariu câștigat, o dovadă a flerului fără de care nu poți face meseria asta, iar pentru comunitatea românească este o vedetă, cu care se mândresc, o divă, chiar dacă artista a păstrat mult din modestia fetiței de odinioară. 

Sunt, ca pretutindeni, nu doar oameni de extraordinară valoare, ci și inși care nu ne fac cinste, dar, într-o covârșitoare majoritate românii sunt bine văzuți, astfel că, nu demult, Premierul Boris Johnson, întrebat de presă care va fi soarta românilor după Brexit, spunea că ar fi o uriașă greșeală dacă s-ar renunța la masiva prezență românească în UK. 



​ La fel crede și Ionela Flood, Președinta Românca Society,fondată la Londra, în anul 2005. Ionela trăiește în Marea Britanie de 17 ani. S-a căsătorit cu cel care i-a furat inima și pentru care și-a lăsat, chiar dacă nu de tot, țara, o carieră în plin avânt, era DirectorulCentrului Cultural „Mihai Eminescu" din București... „Românii u se tem de Brexit, de consecințele lui. Își cunosc valoarea și nu cred că Marea Britanie se poate lipsi de ei. Sunt buni în ceea ce fac, muncitori...", ne spunea Ionela.  

A învățat în România: a absolvit Academia De Științe Economice, a făcut un masterat în domeniul managementului cultural finanțat de UE și, cu toate că trăia departe de București, aici și-a susținut și Teza de Doctorat, pentru care a obținut singurul loc acordat unui cetățean român din Marea Britanie de către Ministerul Educației, Cercetării și Învățământului, iar rezultatul cercetărilor și studiilor sale doctorale a fost unul de pe urma căruia beneficiază astăzi mulți dintre studenții români din afara granițelor țării, întrucât a convins oficialitățile despre necesitatea de a investi în educația celor plecați din România, în capacitatea acestora de a furniza țării noastre know how, bune practici în diferite domenii, și în cele din urmă a determinat statul român sa acorde burse pentru cei care își fac studiile în diferite colțuri de lume. 

Ionela Flood, mamă a doi băieți, pe care i-a crescut și educat asumându-și rolul de părinte unic, a reușit să obțină un post bun la o primărie de sector din Londra și să pună bazele unei societăți neguvernamentale, Societatea „Românca", în cadrul căreia să promoveze talentele românești, civilizația și cultura noastră, tradițiile, este și vicepreședinte al Congresului Spiritualității Românești, fiind o prezență constantă a manifestărilor de la Alba Iulia unde moderează și „Nopțile de poezie", întâlnirile românilor din lume sub auspiciile muzei Calliope. Ba, ea însăși înzestrată cu talent, a scris și publicat volume de poezie, dar a făcut și muncă de gazetar, semnând în diferite publicații clasice și online, pictează... S-ar fi putut mulțumi cu câte a împlinit! (Mai ales că Alex, unul dintre fii, este un tânăr cu nevoi speciale și o solicită destul de mult.) Dar Ionelei nu i se părea că a făcut destul și, cu toate că diplomele eliberate de ASE sunt recunoscute oficial, simțea că atunci când se ducea la un interviu pentru o slujbă, angajatorul, chiar dacă nu avea nici măcar o fărâmă din back-groundul său, se uita cumva chiorâș, și, dacă obținea slujba, nu primea și o salarizare pe măsura studiilor. Așa că, într-o bună zi, ambițioasa Ionela Flood a pornit să studieze și la Buckinghamshire New University, luându-și cu puțin timp în urmă licența în managementul afacerilor... Un trist eveniment de familie a ținut-o departe de festivitatea zgomotoasă în care absolvenții, mult mai tineri, și-au aruncat pălăriile spre cer, dar, și fără acel vesel moment tot simte bucuria unei mari împliniri și mai ales mulțumirea de a-și fi dovedit că se poate la orice vârstă să îți depășești limitele și de a fi reușit asta în vreme ce lucra și desfășura proiecte culturale în multe locuri din lume – ba în Tunisia, la Monastir, ba în Turcia, ba în Austria, alături de Radio Unirea, ba pregătind viitoarele proiecte, cum este cel care se va derula în viitorul apropiat, pornit împreună cu Centrul Est European: „Este un proiect care implică 12 țări, ne spunea Ionela Flood, iar eu reprezint România, având în vedere apropiatul Brexit, m-am gândit că e mai bine să particip ca româncă la această importantă acțiune care vizează  solidaritatea europeană, proiect coordonat de Fundația olandeză Richter..."

Spre deosebire de impresia, cu certitudine greșită, pe care mulți o avem despre comunitatea românească din Marea Britanie, pe care o considerăm destul de puțin unită și extrem de eterogenă, Ionela Flood ne asigură că lucrurile nu stau chiar așa, că,dacă profesional, este eterogenă, în funcție de interesele punctuale și ideologice, dar și de cele religioase, românii sunt uniți. „Nu e puțin lucru să vezi duminica, la slujbă, cinci sute de români în biserica de pe Liverpool Street (Biserica Sfântul Ierarh Nicolae – n.n.) sau la manifestările dedicate Mărțișorului ori altor sărbători."  Și, am adăuga noi, chiar dacă nu tot atât de numeroși, românii frecventează cele câteva zeci de parohii, biserici și capele, nu doar ortodoxe și catolice, majoritare, ci și luterane, baptiste, evanghelice, penticostale, dar și sălile de spectacole și expoziții organizate de Ambasada României sau ICR ori de cele câteva zeci de asociații și fundații care ființează în Marea Britanie, își duc copiii la școlile de duminică de pe lângă unele lăcașuri de cult. Îi adună credința în Dumnezeu și dorul de casă, de limbă, de tradiții și de țară. „Țara, România, nu este ceva abstract, o entitate străină de noi. Țara, România, suntem noi toți românii. Cum o construim noi, ea așa se oglindește în noi și în lume", ne mărturisea Ionela Flood, continuând cu emoție: „m-am gândit tot timpul să mă întorc, dar dacă vreodată o să mă întorc o să o fac pentru prieteni, pentru familie și nu condiționez revenirea mea acasă de nu știu ce prefaceri; țara o iubesc așa cum e, cu ce are mai bun... Țara merge înainte în ritmul ei, după destinul ei, după ideile generoase care ne arată unde vrem să ajungem. Când vom ști unde vrem să ajungem, atunci vom reuși să facem ceea ce e mai bine pentru ea și pentru noi toți."

​Sunt cuvintele unui român care trăiește doar fizic departe de România, altfel este profund ancorat în palpitul vieții de acasă. Nu vrea să se schimbe țara. Nu vrea să se întâmple ceva anume pentru ca să vină să trăiască din nou aici, nu are pretenții... E atitudinea pe care am întâlnit-o la foarte mulți dintre românii care au reușit în viață și în alte locuri de lume, printre străini, unde nu e simplu să îți croiești un drum, să ai succes. E felul de a gândi al cuiva care a învățat că, dacă un lucru nu îți place, trudești să îl transformi și nu te plângi. Și e încercarea mea de a vă face cunoscuți altfel de oameni decât cei pe care îi vedem în paginile ziarelor sau pe sticlă, la televizor; și în presa din UK știrile care interesează și șochează, care vând sau fac rating sunt tot cele negative! Dar astăzi am dorit să vă prezint două doamne, două portrete luminoase dintre sutele de mii de români care sunt un model nu doar pentru noi, ci și pentru cetățenii britanici.


 Articol publicat in Ziarul Flăcăra și preluat prin bunăvoința autoarei Cristiana Craciun 

 

 

Posted by at No comments:
Subscribe to: Posts (Atom)