26 IUNIE 2018 - ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL SĂRBĂTORITĂ LA ALBA IULIA

Sfinţirea Drapelului Naţional în Catedrala Încoronării, Alba Iulia, ora 9.30 , 26 iunie 2018 

Drapelul Naţional este unul dintre cele mai puternice simboluri ale statalităţii, independenţei, suveranităţii şi unităţii naţionale.​Drapelul a fost consacrat de Revoluţia de la 1848 şi i-a adus laolaltă pe români în toate momentele majore. Toate momentele semnificative ale istoriei noastre moderne , de la Unirea din 1859, independenţa de stat din 1877, proclamarea Regatului în 1881 şi făurirea României Mari în 1918, au stat sub semnul tricolorului. Participarea României la cele două războaie mondiale, dărâmarea comunismului şi constituirea statului de drept, precum şi aderarea României la structurile euro-atlantice în anii 2004-2007 sunt toate indestructibil legate de simbolul nostru naţional - drapelul tricolor. Pe faldurile sale stau înscrise valorile pe care este fundamentată naţiunea română - Libertate, Dreptate şi Frăţie - şi care insuflă sentimentul identităţii naţionale şi mândria de a aparţine acestui popor. Românii se înclină cu respect ori de câte ori drapelul este arborat la sediul instituţiilor publice, la competiţii sportive sau în teatrele de operaţii în care participă armata noastră. 

Ziua Drapelului Naţional este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998. Drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imn, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu". Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza "Dreptate - Frăţie" înscrisă pe el. El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare. În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontal. Guvernul provizoriu întărea că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu". Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte "Dreptate, Frăţie". Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.

Ziua Drapelului Naţional este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. Cu prilejul acestei zile, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

               

Imagini de la Ceremonia din 26 iunie 2018 din Piaţa Tricolorului, Alba Iulia

O astfel de ceremonie s-a desfăşurat şi la Alba Iulia. În seara zilei de luni, 25 iunie 2018, reprezentanţi ai Batalionului 136 Geniu Apulum împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Militar „Mihai Viteazul" din Alba Iulia şi a altor instituţii publice au dus în Catedrala Încoronării din Alba Iulia drapelul tricolor pentru a fi sfinţit a doua zi. În  26 iunie , în jurul orei 9.30 drapelul a fost sfinţit printr-o slujbă specială desfăşurată în catedrală după care a urmat ceremonia propriu-zisă de ridicare pe catarg a acestuia în faţa oficialităţilor şi a publicului prezent, ceremonie desfăşurată în Piaţa Tricolorului din Cetatea Alba Carolina.  Din partea Ministrului Afacerilor   Interne, Carmen Dan , a fost citit mesajul de Ziua Drapelului Naţional în care se subliniază faptul că drapelul nostru este   partea indisolubilă a identităţii româneşti în lume, că a fost martorul evenimentelor majore din istorie, că el a definit şi defineşte România şi o propulsează în rândul ţărilor europene. Pe acordurile Imnului Naţional,  tricolorul a fost ridicat pe catarg în aplauzele celor prezenţi.

La manifestări au participat reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Judeţului Alba, Consiliului Judeţean Alba, Primăriei municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, serviciilor publice deconcentrate, unităţilor militare, instituţiilor publice, asociaţii ale veteranilor de război. Un loc aparte între cei prezenţi au avut organizaţiile patriotice – Societatea „Avram Iancu", ASTRA filiala Alba Iulia,  Revista Daco-romania ,  Societatea Cultul Eroilor şi, mai ales, Grupul de Iniţiativă-Centenar Marea Unire. 

În Anul Centenarului, încărcătura spirituală profundă a tricolorului ne inspiră şi ne determină să ne unim eforturile, animaţi de o autentică dragoste de patrie, pentru a construi o Românie puternică şi democratică.

La mulţi ani României şi Tricolorului său!

Prof. Daniela Cetean

Alba Iulia

 

Centenarul Marii Uniri la "E.HURMUZACHI" Cernauti

DRAGI PRIETENI! PENTRU O MAI BUNĂ INFORMARE A TUTUROR OAMENILOR DE BUNĂ CREDINŢĂ   ÎN LEGĂTURĂ CU  PERCHEZIŢIONAREA CCR  "E.HURMUZACHI" DE CĂTRE SBU VĂ PUNEM LA DISPOZIŢIE COMUNICATUL NOSTRU. 

COMUNICAT DE PRESĂ

În data de 11 iunie 2018, între orele 11.00 şi 14.55 (conform procesului-verbal), un grup de 12 colaboratori ai Direcţiei Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU)în regiunea Cernăuţi şi 2 martori, au efectuat, încălcând Hotărârea judecătorească care prevedea, nominal, un grup de numai 7 oameni, o percheziţie la sediul Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi şi în Librăria "Mihai Eminescu", situată în acelaşi imobil (str.Kobîleanska nr.9). Facem precizarea că Centrul nostru este un ONG al românilor din Ucraina, înregistrat conform legislaţiei ucrainene.

Pentru a da o mai mare greutate acţiunilor întreprinse, SBU afişează pe website-ul centralei sale din Kiev, la orele 10.47, în data de 11.06.2018, un comunicat ambiguu despre efectuarea percheziţiei, menţionând ca deja stabilită existenţa "cărţilor tipărite în scopul de a face propagandă omagierii pe teritoriul Ucrainei a 100 de ani de la formarea României Mari", deşi încă nu s-a dat vreo decizie a instanţei de judecată în acest sens. De altfel, ştirea SBU privind percheziţia a apărutcu… 13 minute înainte ca percheziţia să fi început! 

Anume cu trimitere la comunicatul de presă sus-menţionat al SBU în aceste zile suntem supuşi unui adevărat linşaj mediatic în mass-media ucraineană, un motiv în plus de a reacţiona cu prezentul comunicat al Centrului. 

La data de 22 mai 2018, ca urmare a celor expuse mai sus, a început urmărirea penală in rem, conform art.110, alin.1 din Codul Penal al Ucrainei.

Percheziţia a fost efectuată în baza Deciziei Judecătoriei raionului Şevcenko a oraşului Cernăuţi din 06.06.2018, la solicitarea Direcţiei SBU din regiunea Cernăuţi. Obiectul percheziţiei, conform solicitării SBU şi a Deciziei instanţei, a fost „identificarea şi ridicarea hărţilor geografice, a literaturii, ziarelor, înscrisurilor, agendelor, a stik-urilor de memorie, harddiscurilor externe, CD-urilor optice, care conţin îndemnuri la acţiuni în vederea modificării hotarelor teritoriale sau a frontierelor de stat ale Ucrainei, la violarea ordinii constituţionale a Ucrainei".

Menţionăm că, atât în cererea SBU, cât şi în decizia instanţei de judecată se arată că, prin expunerea în vitrina librăriei, la 13 mai 2018, în timpul Paradei Portului Popular Românesc, a celor două panouri omagiale consacrate Centenarului Unirii, cu imagini ale României interbelice, respectiv, Bucovinei interbelice, în care România cuprindea (între anii 1918-1940) şi teritoriul actualei regiuni Cernăuţi, s-ar fi făcut îndemnuri la modificări de frontieră şi la violarea ordinii constituţionale a Ucrainei. În acest context, nu excludem nici ipoteza că panourile cu pricina au fost doar un pretext pentru violarea sediului Centrului Cultural Român.

În cadrul percheziţiei au fost ridicate de la Centru nu doar cele două panouri, ci şi o serie de obiecte care nu au nicio legătură cu obiectul percheziţiei stabilit de instanţă: notiţe personale, acte de stare civilă şi procuri ale cetăţenilor care urmau să fie traduse de către traducătorul autorizat din librărie, copii xerox ale unor acte personale etc. A fost ridicat întregul tiraj al ziarului Neamul Românesc din luna mai 2018 (câteva sute de exemplare), toate exemplarele revistei Glasul Bucovinei (nr.1/2018), cărţi, cum ar fi Mircea Druc sau lupta cu ultimul imperiu (autor Viorel Patrichi), cartea Faţa nevăzută a agresorului (autor Ioan Popa), cartea Conferinţa de Pace de la Paris, revista Mesager bucovinean pe anul 2017 etc.Toate acestea, dar şi altele, ridicate cu toptanul de SBU, sunt lucrări de istorie şi cultură generală. Simpla afişare sau prezentare a României interbelice în lucrări ştiinţifice, în manuale sau lucrări de cultură generală, în calendare, afişe etc. nu poate să constituie acţiune împotriva integrităţii teritoriale a vreunui stat vecin, inclusiv a Ucrainei. Tot aşa cum simpla prezenţă a hărţilor fostelor imperii britanic, spaniol, austro-ungar sau sovietic, sub diferite forme, nu reprezintă automat îndemnuri la refacerea acelor imperii sau tentativă de modificare a frontierelor. Evocarea trecutului istoric, aşa cum a fost, bun sau rău, convenabil unora sau inconvenabil altora, nu prezintă un pericol pentru statul ucrainean şi numai forţele ultranaţionaliste ucrainene, aflate într-o goană furibundă de găsire a duşmanilor ţării, poate să o interpreteze astfel. Credeam că doar ele pot să facă o asemenea interpretare a evenimentelor, dar acum vedem că şi SBU procedează la fel.

Având în vedere cele expuse mai sus, Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" respinge categoric şi fără echivoc orice tentativă a autorităţilor ucrainene, inclusiv SBU, de a ne eticheta, inventând motive şi înscenând violări ale Constituţiei, ca separatişti, provocatori etc. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean, dar nu vom accepta discriminările pe criterii etnice.

Acţiunile SBU din 11 iunie 2018 se încadrează în categoria atacurilor directe şi indirecte împotriva noastră şi a întregii comunităţi româneşti din Ucraina. Constatăm, din păcate, tendinţa, tot mai des manifestată, a contaminării structurilor statului ucrainean cu ideile şi comportamentul forţelor ultranaţionaliste radicale. Dacă mai înainte atacurile erau cât decât voalate, acum, prin adoptarea Legii Educaţiei din 5 septembrie 2017, constrângerile au devenit făţişe – de la dublul furt al drapelelor de pe frontispiciul Centrului şi compromiterea noastră constantă în mass-media ucraineană, până la ameninţări directe de răfuială fizică cu membrii Centrului, lansate în timpul celor două pichetări întreprinse de„Corpul Naţional".

Dorinţa firească, legală şi constituţională, a românilor din Ucraina de a-şi păstra şi dezvolta limba maternă, cultura, tradiţiile, identitatea, sunt interpretate deschis ca acţiuni de nesupunere, subversive, îndreptate împotriva statului ucrainean. Cu regret constatăm că nimeni din intelectualitatea ucraineană, nici un "luptător pentru drepturile omului" din Ucraina nu a avut vreo reacţie la aceste grave abuzuri.

Ne dăm seama foarte bine că toate aceste acţiuni ale SBU sunt menite să intimideze – a câta oară! – asociaţiile comunităţii româneşti, să semene frică şi indiferenţă în mijlocul lor, reducându-le la tăcere totală, pentru a crea condiţii de urgentare maximă a ucrainizării şi de acceptare necondiţionată a acesteia.

Cât priveşte drepturile noastre constituţionale, în special cele privind educaţia în limba maternă, cerem cu fermitate să se respecte Constituţia şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei, inclusiv art.13 din Tratatul de bază dintre Ucraina şi România, prin care Părţile Contractante s-au angajat să respecte drepturile minorităţilor naţionale. 

A pune semnul egalităţii între separatism şi dorinţa etnosurilor minoritare de a-şi păstra identitatea în perioada în care Ucraina aspiră la integrare europeană  înseamnă a face un pas îndărăt către practicile de tristă memorie ale KGB-ului, care ştim prea bine că servea un regim totalitar, nicidecum unul democratic. De ce oare imaginea Ucrainei Mari, care cuprinde multiple teritorii actuale ale statelor vecine, tipărită de mai multă vreme şi sub diferite forme pe hărţi din Ucraina şi afişată cu osârdie în diverse mişcări de stradă, nu trezeşte acelaşi interes din partea SBU? Nu cumva vigilenţa organelor SBU e selectivă? Sau pretenţiile teritoriale ale Ucrainei faţă de statele vecine sunt admise în Ucraina? Nu e oare aceasta o dovadă că Serviciul de Securitate al Ucrainei operează cu duble standarde?!

Sugrumarea comunităţii româneşti din Ucraina nu face cinste Ucrainei şi nu poate să bucure România, în condiţiile în care România a fost prima ţară care a ratificat acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Persecutarea, tot mai frecventă şi tot mai concertată, a comunităţii româneşti a atins apogeul. Aşa nu se mai poate !

Facem apel către comunităţile româneşti de pretutindeni să protesteze împotriva unor asemenea abuzuri ale autorităţilor ucrainene.

Solicităm public Preşedintelui Ucrainei, domnului Petro Poroşenko, şi Prim-Ministrului Ucrainei, domnului Vladimir Groisman, să dispună încetarea persecuţiei şi ameninţării făţişe a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi" şi a comunităţii româneşti în ansamblu.

Solicităm Preşedintelui României, domnului Klaus Iohannis, şi Guvernului României să intervină, în baza Tratatului de bază dintre România şi Ucraina şi în temeiul convenţiilor internaţionale privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, pentru a determina partea ucraineană să respecte angajamentele asumate şi să asigure comunităţii româneşti din Ucraina condiţiile necesare în vederea păstrării identităţii şi dezvoltării libere pe plan cultural, spiritual şi educaţional.

Solicităm organismelor internaţionale, în special OSCE şi Consiliului Europei, să intervină pentru stoparea atacurilor şi abuzurilor autorităţilor ucrainene şi ale forţelor radicale împotriva comunităţii româneşti.

Vasile Tarateanu 

Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi

1 Iulie 2018 Alianta pentru Centenar la Alba Iulia & 1 Septembrie 2018 laChisinau

Un sumar al activităților dedicate marcării Anului Centenar al Unirii este actualizat in permanenta de catre Alianta pentru Centenar.

În acest sens, am realizat un calendar cu acțiunile mari din lunile de vară, pe care îl atașez. Acțiunile pe care le-am planificat încă de la începutul Alianței pentru CENTENAR trebuie duse la bun sfârșit, așa cum am promis.

Pe scurt:

1 IULIE - ALBA-IULIA - Chemăm duminică, ora 20:00, la Alba Iulia, câte un reprezentant din fiecare localitate din România și Republica Moldova, în special pe semnatarii Declarațiilor de Unire. Aprindem împreună o FLACĂRĂ TRICOLORĂ.

Sper ca fiecare asociație să își trimită reprezentanți la acest moment.

Apoi începe MARȘUL CENTENAR, pe traseul Alba Iulia-Chișinău, două luni de mers pe jos, prin locurile reprezentative pentru Primul Război Mondial și Marea Unire. Înscrieri și detalii aici: http://www.unire2018.ro/marsul_centenarului

Afișul de promovare al evenimentului atașat.                    

La intrarea în Iași, domnul primar Mihai Chirica ne invită să participăm la Congresul Reîntregirii Neamului și totodată să fim co-organizatori, prin Alianța pentru Centenar.

Tot domnul Chirica ne-a pus la dispoziție trei autobuze pentru Caravana Unirii, autobuze cu care vom merge de la Nistru până la Tisa, pentru a prezenta expoziții foto și filme despre Marea Unire, dar și pentru a colecta milionul de semnături pentru modificarea Constituției.

Punctul final al acestei veri foarte încărcate este 1 septembrie - CHIȘINĂU, unde ducem mai departe manifestația de masă realizată pe 25 martie.

Sunt de scris pagini întregi la fiecare acțiune, dar am ales să fiu succint.

Sunt disponibil pe email: george@actiunea2012.ro  sau la +40723590742

Cu respect, George Nicolae Simion

Fwd: SOS Cernauti - Alianta pentru Centenar

Dragi colegi, 

ieri v-am scris legat de planurile pentru vara Anului Centenar dar nu e mereu așa cum ne-am dori să fie. La Cernăuți, colegii noștri din Alianța pentru Centenar, în frunte cu domnul academician Vasile Tărâțeanu, care a luat cuvântul la ședința de lansare, pe 20 august 2017, au mari probleme. Am scris aici:

http://adevarul.ro/news/eveniment/continua-prigoana-romanilor-cernauti-perchezitii-anchete-penale-1_5b1f6308df52022f75109946/index.html

Vă rog manifestați-vă solidaritatea, pe articol, prin propriile declarații și prin canalele pe care le aveți la îndemână.

George Simion 

+40723590742

JOI- 7 IUNIE - la Biblioteca Antim Ivireanul va fi prezentata - ANTOLOGIA - CENTENARUL UNIRII-LIGYA DIACONESCU - alaturi de albumul -CENTENARUL UNIRII - dl ISTRATE - Tg. Mures, Antologia CENTENARULUI UNIRII , de Ligya Diaconescu - prezenta la Ședința cenaclului literar” Artur Silvestri“, din cadrul Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj, desfășurată joi, 31 mai, la Cercul Militar

 Antologia CENTENARULUI UNIRII , de Ligya Diaconescu - prezenta la Ședința cenaclului literar" Artur Silvestri", din cadrul Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj, desfășurată joi, 31 mai, la Cercul Militar

Antologia CENTENARULUI UNIRII , de Ligya Diaconescu - prezenta la Ședința cenaclului literar" Artur Silvestri", din cadrul Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj, desfășurată joi, 31 mai, la Cercul Militar

Ședința cenaclului literar" Artur Silvestri", din cadrul Ligii Scriitorilor Români, filiala Cluj, desfășurată joi, 31 mai, la Cercul Militar, s-a desfășurat sub semnul Marii Uniri.
La începutul ședinței, deschisă de președinta cenaclului prof.Antonia Bodea, scriitorul Al.Florin Țene a comentat și prezentat cărțile primite de autorii din țară, printre care:" România din inima mea,"de Emil Mureșan ", titlul care a dat și genericul medalionului literar, "Frigul însingurării " , de Llelu Vălăreanu (Sârbu) ", "Antologia CENTENARULUI UNIRII ", de Ligya Diaconescu ", "Șoapta luminii ", de Carmen Pasat ", Economie și istorie la confluența Someșurilor ", de Radu Gavrilă și Emilian M. Dobrescu ", "Sufletul omului " de Elena Jucan, revistele: "Plumb ",și " Revista de Poezie și Proză' , a Societății Scriitorilor Români.
În cadrul rubricii"Memoria calendarului ", profesoara Lucia Elena Locusteanu a vorbit despre viața și opera a doi poeți născuți în luna mai: Lucian Blaga și Tudor Arghezi. A mai adus completări Antonia Bodea.
În continuare au citit din lucrările lor dedicate Marii Uniri, poeți veniți din diferite colțuri ale Transilvaniei:Raveca Vlașin ( Dej), Vasile Irimuș( Rodna), Emil Mureșan (Turda ),Aurel Chira, Eugen Albu, Vasile B.Gădălin și Iulian Patca.
După care au urmat discuții.
Viitoarea ședință va avea loc joi, 28 iunie, ora 17, la Cercul Militar Cluj-Napoca, Sala Armelor.

Victor Roșia

CENTENARUL MARII UNIRI SĂRBĂTORIT LA VIENA ÎN MAI 2018

În perioada 25-27 mai 2018 la Viena au fost organizate evenimente de înaltă ţinută intelectuală prin care s-a celebrat împlinirea a 100 de ani de la cea mai complexă realizare istorică a neamului românesc, Marea Unire a tuturor românilor desăvârşită prin exprimarea voinţei colective a românilor la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. În organizarea acestui eveniment şi-au dat concursul instituţii din Viena (Cercul Cultural Româno-Austriac din Austria, Ambasada României în Austria, RTV „Unirea" din Wiener Neuerstadt, „Societatea Austro-Română din Viena", „Asociația Șvabilor Bănățeni" din Viena, asociaţiile „Unirea" şi „Hora" din Viena), precum şi asociaţii culturale din România și nu numai (Asociaţia „Renaşterea sişeşteană" din Maramureş, AGERPRES din România și corurile bărbăteşti din Chechiş şi Sişeşti-Maramureş, Societatea Românca, Londra-Marea Britanie, Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni din Canada). S-au alăturat și Grupul de Iniţiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia 2018", Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc" Bistriţa Năsăud, ansamblurile culturale „Gura Izvorului" din Vatra Moldoviţei-Suceava şi „Muguri şi mlădiţe de tezaur" din Beiuş.

Pe parcursul acestor zile au avut loc dezbateri, conferinţe, lansări de carte, programe artistice, expoziţii de artă, proiecţie de film documentar şi spectacole de dans popular. Toţi cei care au participat au fost impresionaţi îndeosebi de prestaţia ansamblurilor folclorice care au avut menirea de a afirma prin cântec, poezie şi dans popular tocmai esenţa românismului. Identitatea noastră naţională a fost regăsită cel mai plenar în aceste manifestări culturale, şi trebuie să recunoaştem că am simţit cu mai multă putere conştiinţa a ceea ce suntem. Poate părea exagerat, dar am simţit că suntem mai români în afara României tocmai pentru că aici, la Viena am conştientizat cât de mult am uitat să ne gândim la ceea ce ne defineşte, la ceea ce este înrădăcinat adânc în sufletul nostru şi la adevăratele valori ale neamului românesc. Mulţumim în acest sens tuturor celor care s-au implicat astfel încât în ziua de 27 mai, Ziua Românilor de Pretutindeni să simţim cu adevărat româneşte. Mai ales că am îmbinat cultura populară, limba română şi credinţa ortodoxă într-o superbă activitate desfăşurată în Biserica Ortodoxă din Wiener Neuestadt în Sfânta zi de Rusalii!

În 25 mai 2018 în jurul orei 10 au început activităţile efective cu intonarea imnului de stat al României urmat de cel al Austriei şi cu un cuvânt de bun-venit din partea autorităţilor austriece exprimat de Magister Isabelle Jungnickel. Activitatea s-a desfăşurat într-un loc cu o semnificaţie copleşitoare pentru românii ardeleni- Sala de festivităţi a Primăriei Vechi din Viena, acolo unde în luna mai a anului 1892 a fost adus Memorandum-ul Partidului Naţional Român din Transilvania, document de însemnătate uriaşă în condamnarea sistemului dualist şi în solicitarea de drepturi pentru românii deznaţionalizaţi de autorităţile maghiare. Doamna Jungnickel a făcut câteva precizări referitoare la istoricul sălii festive care a fost construită în 1851-1853 şi care a funcţionat timp de 32 de ani ca Sală Festivă şi în care s-au luat decizii esenţiale referitoare la administrarea Vienei. Sala impresionantă este realizată în cel mai clar stil baroc cu ornamente care te încântă dar te şi copleşesc, şi în care am regăsit multe dintre simbolurile Casei de Habsburg pe care le întâlnim şi în cetatea Alba Carolina (cetate construită de austrieci în prima jumătate a secolului XVIII în Alba Iulia).

Ambasadorul României, E.S. Bogdan Mazuru a fost şi el prezent şi a ţinut să salute această iniţiativă, felicitându-i pe organizatori. Şi-a exprimat mulţumirea pentru numărul mare de participanţi şi a ţinut să reamintească de acţiunea din anul 2017 în care a fost celebrată acţiunea memorandistă. I-a felicitat pe cei veniţi din Maramureş, „o regiune care a făcut atât de mult pentru demnitatea şi cultura română". Într-o perioadă în care România este parte a Europei, astfel de evenimente celebrează identitatea noastră naţională, demnitatea şi unitatea românilor. Totodată, faptul că România este astăzi membră a Uniunii Europene li se datorează şi eforturilor românilor din 1892 şi 1918. Vorbind de rolul oamenilor politici de astăzi, E.S. Bogdan Mazuru a subliniat că aceştia ar trebui să fie preocupaţi de modul în care vor fi percepuţi de istorici având ca barometru modul în care şi-au făcut datoria faţă de ţară!

Momentele artistice au fost inserate între prezentările ştiinţifice şi au încântat pe toţi cei prezenţi. Corurile bărbăteşti din Maramureş au făcut să vibreze întreaga sală şi să cânte împreună cântece patriotice care au subliniat încă o dată dragostea noastră pentru tot ceea ce este mai pur, mai adevărat şi mai frumos în sufletul nostru de români.

Profesorul Iosef Neuwirth, filosof, istoric şi sociolog, a prezentat un material extraordinar despre comunitatea românilor din Viena. Dânsul a trecut în revistă numele importante ale oamenilor de cultură români care au studiat şi au activat la Viena, de la Titu Maiorescu la, George Enescu , Lucian Blaga şi Emil Cioran. Aceştia au îmbogăţit cultura austriacă şi a întregii lumi. Un moment important a fost reprezentat de conferinţa Mag. Lucas Vosicky, secretarul general al Societăţii Austro-Române din Viena care a vorbit în limba română şi a prezentat corelaţia istorică asemănătoare între celebrarea centenarului României şi al Austriei. Ambele state celebrează 100 de ani de la constituirea lor ca state independente şi împărtăşesc acum aceleaşi valori democratice ca state membre ale Uniunii Europene. Împreună sărbătorim libertatea şi pacea într-o Europă comună la care participă deopotrivă România şi Austria! Ne-a invitat să sărbătorim împreună aceste evenimente şi a mulţumit organizatorilor pentru implicare.

Domnul Ioan Godja alături de col. (r) Gavril Babiciu din Maramureş au fost cei care au venit cu ideea organizării la Viena a centenarului Unirii, fapt care s-a şi concretizat. Aceştia au mulţumit celor implicaţi, românilor care au făcut drum lung până la Viena doar pentru a sărbători româneşte, celor din Bucovina, Maramureş, Beiuş, Alba Iulia, Timișoara, Vâlcea, Caracal, București, Londra și Chișinău.

Unul dintre cele mai emoţionante momente a fost cel al ansamblului Gura Izvorului din Vatra Moldoviţei coordonat de doamna prof. Ilaria Puşcă, un om dedicat, demn şi cu un suflet uriaş de român adevărat! După momentul de început, cel al Oraţiei rostite de una dintre eleve, a fost adus Colacul Prieteniei şi împărţit celor prezenţi, iar mulţimea de copii frumoşi, cu chipuri de îngeri şi voci de heruvimi, au cântat cu emoţie transformând sala într-o adevărată capelă. Pentru ca emoţia să fie desăvârşită, corurile din Maramureş au cântat Doina lui Lucaciu, care a fost intonată şi de participanţi. Lumea cânta printre lacrimi, iar sala era străbătută de un fior magic. Mesajul celor din Maramureş către cei prezenţi a întregit această atmosferă. Domnul Ioan Godja l-a citit cu pasiune şi dragoste deplină faţă de ţară cerând ca toţi românii să fie laolaltă păstrând patria, pământul, cultura şi credinţa şi a încheiat profetic cu cuvintele Am fo'şi-om fi!!! O promisiune şi în acelaşi timp, o certitudine a vieţuirii noastre pe meleagurile natale şi în lume! Momentul maramureşean a fost completat de intervenţia scurtă a unui român austriac, Dorel Usvad, mare filatelist, bibliofil, numismat, pasionat de istorie şi un patriot autentic care a donat Primăriei din Siseşti câteva imagini de epocă cu Vasile Lucaciu pentru a completa zestrea Muzeului memorial din Siseşti.

Partea istorico-ştiinţifică a activităţilor de la Viena a fost asigurată de dr. Mircea Abrudan de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca care a subliniat chiar de la început că „ mare parte din ceea ce s-a construit în Viena s-a datorat înaintaşilor noştri". Ideile esenţiale ale alocuţiunii istoricului clujean au surprins implicarea bisericii în realizarea unităţii naţionale şi ceea ce defineşte identitatea noastră naţională. Pe linia discursului istoric susţinut şi de preşedintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Aurel Pop, dl. Abrudan susţine că trei aspecte definesc foarte bine identitatea noastră de români: statalitatea, neîntreruptă din 1330, latinitatea ( indubitabilă şi recunoscută pe baza numeroaselor dovezi istorice) şi ortodoxia (Biserica ortodoxă a fost singura instituţie românească ce a existat continuu!) Pentru că sărbătorim centenarul Mari Uniri, a subliniat cu tărie faptul că aceasta a fost rezultatul voinţei românilor exprimat în adunările plebiscitare de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia şi nu a vreunei decizii luată la masa tratativelor de către Marile Puteri. Într-un moment în care mulţi dintre români nu cred în viitorul nostru dl. Abrudan a încurajat românii să creadă în acesta pentru că avem mulţi oameni valoroşi, nu numai în ţară ci în întreaga lume şi că avem mult mai multe posibilităţi acum comparativ cu anul 1918.

Din partea grupului nostru de la Alba Iulia col.(r)dr. ing. Const. Avădanei, preşedintele Grupului de Iniţiativă Centenar-Marea Unire-Alba Iulia 2018 a prezentat Mesajul nostru către participanţi subliniind importanţa oraşului Alba Iulia în înfăptuirea visului secular de unire, „oraş binecuvântat al istoriei noastre, oraş sfânt prin acel unic 1 Decembrie 1918". Din partea oraşului Bistriţa au fost prezenţi doi membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bistriţa, Elena M. Câmpan şi Menuţ Maximilian care au avut parte de o prezentare elogioasă din partea dl Ioan Godja. De fapt, oraşul Bistriţa a fost dat ca exemplu de spaţiu comunitar în care se organizează nenumărate evenimente culturale de cel mai înalt nivel care celebrează românismul în cea mai curată manieră. Cei doi scriitori s-au prezentat a fi reprezentanţi ai oraşului Bistriţa, dar şi ai ţării, neamului şi limbii române!

Şi românii de peste Prut, fraţii noştri întru credinţă, limbă şi cultură, au fost reprezentaţi de către compozitorul Constantin Rusnac care a recitat câteva poezii compuse de dânsul în cinstea sărbătoririi Zilei Românilor de pretutindeni. Intervenţia dânsului a fost de mare emoţie, fiind invocat numele marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu, căruia i-a dedicat o poezie. Dânsul a subliniat importanţa rememorării momentelor importante din istoria neamului nostru căci memoria este cea mai frumoasă trăsătură de caracter a omului!!! Avem prin urmare o datorie esenţială de a nu uita nimic din ceea ce ne defineşte istoria şi cultura pentru că altfel ne-am uita rădăcinile şi ne-am pierde în negura vremurilor.

Prima parte a zilei de 25 mai 2018 a continuat cu expoziţia de fotografie a Agenţiei de Presă Naţionale, AGERPRES intitulată Evoluţie-100 de ani. Dl. Alexandru Ioan Giboi, preşedintele acestei instituţii i-a felicitat pe organizatori şi pe cei prezenţi şi a amintit faptul că noi putem să-i celebrăm pe eroii noştri nu doar amintindu-le acţiunile trecute ci privind cu speranţă spre viitor pentru că trecutul trebuie să ne înveţe să privim spre viitor! De aceea cuvântul Evoluţie trebuie să ne impulsioneze, să ne motiveze şi să ne dea încredere!

Momentele artistice au încheiat activităţile dimineţii. După ora 15 a fost prezentată o expoziţie de pictură susţinută de doamna Alina Deică şi s-a lansat cartea de poezii în ediţie bilingvă aparţinând domnului Mag. Hans Dama intitulată Tu Felix Austria. Traducerea cărţii aparţine prof. Simion Dănilă din Timişoara. Momentul a fost completat cu recitarea unor poezii ale autorului.

Din partea românilor din Londra a fost adus personal salutul acestora de către doamna Ionela Flood, preşedinta Societăţii Românca din Londra, vicepreședinte al postului de Radio-Tv Unirea din Austria, vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea spirituală a tuturor românilor de pretutindeni.

. În jurul orei 17 grupul nostru de la Alba Iulia a avut un moment special de aproximativ o jumătate de oră în care a fost prezentat un mesaj către românii din Austria, s-a vorbit despre implicarea ASTREI în realizarea Marii Uniri şi despre identitatea noastră naţională. Totodată, în cursul zilei, dl. col.(r) Const. Avădanei a oferit diplome aniversare organizatorilor , Ambasadorului României în Austria, oficialităţilor austrice şi participanţilor din Maramureş, Suceava şi Beiuş. Acestea au fost completate cu materiale promoţionale legate de celebrarea Centenarului Unirii la Alba Iulia.

A doua zi a fost dedicată activităţilor cultural-artistice. În jurul orei 10 am vizitat Domul din Wiener Neustadt, constructive impozantă în stil neogotic, a doua ca mărime din Austria după Catedrala Sf. Ştefan din Viena. Delegaţia noastră de la Alba Iulia a reuşit să ducă la bun sfârşit o misiune importantă pentru noi, sfinţirea drapelului tricolor. În Domul din Wiener Neustadt, părintele Florin Răzvan Gască a sfinţit steagul tricolor al României care marchează 100 de ani de la sfinţirea primului tricolor românesc de către gen. Boieriu şi Locotenentul Iuliu Maniu, reprezentantul Consiliului Naţional Român de la Viena la sfârşitul acţiunilor de restaurare a ordinii în oraş şi a acţiunilor premergătoare Marii Adunări de la 1 Decembrie 1918.

În cursul dimineţii a avut loc şi Parada Portului Popular prezentată în centrul oraşului Wiener Neustadt pe traseul de la Dom până la Academia Militară Thereziană. Timp de aproximativ o oră trecătorii şi-au umplut privirile cu frumuseţile româneşti, de la figurile gingaşe ale copiilor din Bucovina, la splendidele costume populare din Maramureş, Suceava, zona Apusenilor şi a Olteniei. Un efect extraordinar l-a avut asupra turiştilor momentul în care au fost îmbiaţi cu bunătăţi tradiţionale aduse din zona Bucovinei -gogoşi, cozonaci, plăcinte şi brânzoici (numite poale-n brâu  !) O parte dintre cei prezenţi au avut posibilitatea să viziteze şi Academia Thereziană, fost castel transformat de împărăteasa Maria Thereza în anul 1752 în instituţie de pregătire a ofiţerilor, destinaţie care şi-a păstrat-o până azi.

După orele 17 s-a desfăşurat festivitatea dedicată Centenarului Unirii şi Zilei românilor de pretutindeni-Uniți prin Cântec și Iubire de Țară" – organizat într-o locaţie minunată pe Insula Lichtenworth din Wiener Neustad. Aici au avut loc expoziţii de produse de artizanat, tablouri, păpuşi, costume populare. Alte momente artistice în prezenţa românilor austrieci precum şi o masă câmpenească susţinută prin bunăvoinţa şi truda ansamblului din Vatra Moldoviţei au venit să întregească o zi minunată. Tot ceea ce se putea mai bun, mai gustos şi mai reprezentativ pentru Bucovina a fost pus pe masă. S-au ciocnit şi ouă roşii pentru că a doua zi am sărbătorit Rusaliile. Toată lumea s-a înfruptat din aceste bucate alese. Cât despre suflet… el a fost mângâiat şi emoţionat prin activităţile copiilor din Vatra Moldoviţei care au readus în faţa noastră Jocurile copilăriei! Doamnă prof. Ilaria Puşcă vă rămânem etern recunoscători şi îndatoraţi pentru ceea ce aţi scos la suprafaţă din sufletele noastre - exact bucuria şi nostalgia după ce este mai curat în inima noastră românească! Amintesc faptul că Ansamblul de la Vatra Moldoviţei este coordonat de familia Ilaria şi Traian Puşcă, ambii reuşind să creeze o adevărată familie în care şi copii şi tinerii au roluri clar stabilite - unii se joacă, alţii muncesc, cântă şi joacă  ! O Românie la o scară mai mică dar cu toate valorile identităţii noastre naţionale în ea!

Ne-au încântat privirile şi sufletul şi tinerii din Beiuş, jud. Bihor, care au ajuns în jurul orei 16 pe Insula din Lichtenworth. Ei aparţin Ansamblului Muguri şi mlădiţe de tezaur al Casei de Cultură Ioan Ciordaş din Beiuş coordonat de doamna Anca Bandea.

Seara s-a încheiat cu prezentarea filmului documentar al Agenţiei AGERPRES Marea Unire- România la 100 de ani despre centenar şi oamenii care au făcut Marea Unire, un film impresionant şi emoţionant.

Ziua de duminica a fost Ziua Rusaliilor. Fiind ziua de bilanţ, Conferinţa de presă cu participanţii a avut meritul de a formula concluziile desfăşurării festivităţilor. Aceasta s-a desfăşurat în sediul Bisericii ortodoxe din Wiener Neustadt unde am fost aşteptaţi cu mare căldură de membrii comunităţii. Toţi cei care au participat s-au dus spre casă convinşi că nu se putea petrece mai frumos Ziua Românilor de Pretutindeni şi nici să se marcheze 100 de ani de la Unirea tuturor românilor. Mai ales că am fost cu toţii uniţi în cuget şi-n simţiri !

Slujba de Rusalii ne-a adus din nou împreună pe cei care am venit la Viena să simţim româneşte. Iar unul dintre factorii care-au făcut posibil acest lucru au fost membrii Ansamblului Gura Izvorului din Vatra Moldoviţei care au pregătit un program deosebit şi ne-au făcut să „plângem româneşte" după ce-am trăit la cea mai mare intensitate bucuria de a ne regăsi ca români! Şi am putut să fim uniţi în credinţa noastră străbună prin frumoasa urare creştin-ortodoxă „Hristos s-a înălţat!"

Pentru noi, cei care am avut bucuria şi onoarea de a fi împreună pe meleaguri străine, „Cu adevărat s-a înălţat!" Şi astfel, sub ocrotirea dumnezeiască am săvârşit minunea de a fi împreună!!! Vă mulţumim tuturor. La mulţi ani români de pretutindeni!

Prof. Daniela Cetean, Alba Iulia
28 mai 2018

ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI SĂRBĂTORITĂ LA ALBA IULIA 28 MAI 2018

Articol preluat prin Radio TV Unirea, Austria 

     

Din anul 2015 Ziua Românilor de Pretutindeni se sărbătoreşte la propunerea diasporei româneşti în ultima duminică a lunii mai. Motivele alegerii acestei date în locul celei de 30 noiembrie cum a fost stabilit prin lege în anul 2007 sunt determinate de faptul că în luna mai sunt multe sărbători - sărbători ale familiei cum ar fi Ziua Mamei (în prima duminică a lunii mai) şi Ziua Tatălui (a doua duminică din mai)  precum şi sărbători oficiale - Ziua Europei, Ziua Independenţei României şi Ziua regalităţii în România. Astfel, luna mai este o perioadă favorabilă acestor evenimente.

Ziua Românilor de Pretutindeni a fost instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care reglementează drepturile persoanelor ce își asumă în mod liber identitatea culturală română — persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, din afara granițelor României, având ca scop menținerea, promovarea și afirmarea identității lor culturale, etnice, lingvistice și religioase. Între anii 2007-2014, Ziua Românilor de Pretutindeni a fost marcată în fiecare an, la 30 noiembrie, de Ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor, de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), printr-o serie de manifestări organizate în zone în care trăiesc mulți români.

În acest an data sărbătorii a căzut pe 27 mai, Ziua Rusaliilor. Evenimentul s-a celebrat însă în data de 28 mai în Piața Tricolorului într-un  moment de mare sărbătoare pentru creștinătate, a doua Zi de Rusalii. Românii s-au  întâlnit în Piaţa Tricolorului, pentru a mulţumi înaintaşilor că ne-au făurit o ţară, că ne-au oferit 100 de ani de demnitate, mândrie şi credinţă! Evenimentul a început la ora 12 în faţa Catedralei Încoronării din Alba Iulia, simbolul reîntregirii neamului românesc, cu un ceremonial militar şi Te Deum, unde au participat efective din cadrul MApN, Batalionul 136 Geniu Apulum, o subunitate din cadrul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române Bucureşti, o subunitate Ecvestră din cadrul Jandarmeriei Române Bucureşti şi Fanfara reprezentativă a Jandarmeriei Române. Pentru prima dată la Alba Iulia au fost invitaţi reprezentanţi ai celor 18 culte religioase recunoscute oficial în România, la care s-au adăugat şi autorităţi locale, turişti şi localnici. În Piaţa Tricolorului a avut loc un ceremonial militar de arborare a drapelului și intonarea imnului  de  către invitatul de onoare al Jandarmeriei Române  naistul Nicolae Voiculeţ. "Împreună, vreau să trezim conştiinţa sufletului nostru şi să-i facem pe toţi românii mândri de istoria neamului şi de veşnicia lui." a precizat Nicolae Voiculeț, într-un comunicat de presă. În continuare a fost prezentat un scurt istoric a ceea ce a premers Marii Uniri, dar şi rolul Bisericii creştine, ortodoxă şi greco-catolică, în realizarea statului naţional român. Ceremonia a continuat cu un moment prezentat de români din Borşa Maramureşului şi s-a încheiat cu o mică defilare a unităţilor militare prezente. Acest eveniment a făcut parte din sărbătorile Centenarului Unirii, eveniment în care Armata şi Biserica, cele două instituţii în care românii au cea mai mare încredere, şi-au dat concursul pentru a sărbători în unitate 100 de ani de existenţă. Programul a cuprins şi un simpozion cu  tema : "Rolul credinței în istoria neamului românesc. Identitatea prin credinţă" desfăşurat la Universitatea 1 Decembrie 1918  

Indiferent de Cult, mesajul  celor prezenţi a fost unul comun "Deschiderea Spre Credință" – starea de spirit de care are nevoie Romania. Un important membru al elitei intelectuale, Dan Puric consideră că: "Există trei mari surse de rost pe lumea asta – credinţa, familia şi patria. Într-o societate tot mai divizată, care se confruntă cu o profundă criza de identitate, cauzată de pierderea speranței și a reperelor morale, credința este cu siguranța una dintre "sursele de rost". Prea mulți dintre români și-au pierdut încrederea în țara în care trăiesc, în clasa politică, în aproapele lor și chiar în ei înșiși. Evoluția și modernismul nu ar trebui să stea în calea recunoașterii și acceptării identității naționale. În 100 de ani România a avut parte de schimbări și dezvoltări majore, însă singurul fapt care a stat la baza identității noastre ca neam a rămas CREDINȚA!", spun organizatorii. Astăzi, într-o lume globalizată şi secularizată, România noastră trebuie să își păstreze identitatea şi să îşi promoveze simbolurile şi valorile spirituale.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Pentru Politici Locale în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Instituția Prefectului Alba, Primăria comunei Ighiu  şi Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia.

             

Prof. Daniela Cetean

Alba Iulia